În fiecare an, începând din 1963, liderii politici, şefii organizaţiilor internaţionale şi diplomaţii şi experţii pe probleme de securitate se reunesc la München pentru a discuta despre marile probleme ale lumii. La Conferința de Securitate din Bavaria nu se dau decrete şi evenimentul este departe de Conferinţa de la München din 1938, când Germania nazistă a primit un cec în alb pentru anexarea Cehoslovaciei.
Au trecut zece ani de când, vorbind chiar la tribuna de la München, Vladimir Putin i-a lăsat perplecşi pe liderii germani, americani, francezi, israelieni, anunţând că Rusia nu mai acceptă lumea unipolară, că vrea să-şi reia locul în capul mesei marilor puteri, alături de SUA. Un an mai târziu, în 2008, Rusia invada Georgia prooccidentală şi ajungea cu tancurile până aproape de Tbilisi. În 2014, tema principală a Conferinţei de la München a fost „Putere globală și stabilitate regională: accent pe Europa Centrală şi de Est“. Evenimentul a avut loc în ianuarie, iar la nici două luni Rusia anexa Peninsula Crimeea, iar în Donbas izbucnea războiul. Un an mai târziu, Rusia a intervenit militar în Siria şi acum are cel puţin o monedă de schimb aici pentru a-şi asigura influenţa în Ucraina, dacă nu şi în Orientul Mijlociu.
Nori negri în Europa
Au trecut decenii, dar, ca şi în 1938, la München se duce o lupta surdă pentru controlul Europei de Est. Până de curând, America a fost lidera taberei occidentale în acest conflict şi şi-a extins influenţa asupra ţărilor estice, spre beneficiul economiei şi securităţii Vestului european. În 2017 asistăm la o premieră: aliații occidentali sunt lăsați perplecşi nu de Putin, ci de victoria lui Donald Trump, şi nu ştiu încotro va merge Washingtonul. După cum arată programul Conferinței din 2017, liderii vest-europeni se tem că Washingtonul ar putea ajunge la o înţelegere cu Rusia, în detrimentul intereselor UE. Dar, mai cu seamă, administraţia Trump a iritat Vestul spunând că UE este Germania, că euro este „marca germană mascată“ şi Estul UE este hinterlandul Germaniei. Este motivul pentru care Berlinul luptă acum pentru „influenţa Bruxelles-ului“, pentru o „armată europeană“.
În septembrie 1938, premierul britanic Neville Chamberlain se întorcea la Londra, flutura în fața mulţimii un „Acord anglo-german“ semnat de el şi Hitler la München şi le spunea oamenilor că în Europa nu va mai fi război. Peste un an, Polonia era invadată de Germania şi URSS. Rămâne de văzut ce promisiuni vor fi fluturate în faţa electoratelor în 2017 şi cât de „bun“ va fi Münchenul din acest an pentru Europa.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.