Fostul deputat PNL Nini Săpunaru, inițiatorul legii care a impus marilor comercianţi cu amănuntul să achiziţioneze cel puţin 51% din produsele alimentare şi agricole de la producători locali, afirmă că nu întreaga lege se află sub infringementul Uniunii Europene, ci doar trei articole, „mai exact, două și jumătate“.
Nini Săpunaru ne-a declarat că este vorba despre articolul care prevede ca marile magazine să aibă spații special amenajate pentru producție internă, cel pentru evenimentele de promovare ale acestor produse, la care se poate renunța foarte ușor, iar articolul cel mai disputat, 51% privind aprovizionarea pe lanț scurt, poate fi negociat cu CE în următoarele două luni.
„De fapt, aproape toate lanțurile de magazine au astfel de spații în care sunt expuse produse locale și unele le aveau deschise chiar dinainte de apariția acestei legi. Nu poate fi o obligație, dar deja aceste spații există și funcționează și funcționează bine. Dacă renunțăm la acest articol, nu e o mare problemă, ca și cel care impunea promovarea, prin evenimente, a produselor locale. Nu poți obliga un magazin să facă reclamă unor produse pe banii lui“, afirmă Nini Săpunaru.
Aceste articole au intrat în lege în urma discuțiilor avute în comisiile de specialitate înainte de adoptarea legii, mai spune fostul deputat.
Rațele din Ungaria, importate în România conform legii 51%
Legea, adoptată în vara anului trecut, a impus marilor magazine să aibă în rafturi 51% din produse de proveniență autohtonă, iar această prevedere se află în atenția CE.
„Nu s-a vorbit niciodată despre produse românești, pentru că legislația europeană interzice asta. Este vorba despre aprovizionarea pe lanț scurt, un concept al legislației europene, dar nu foarte bine definit. Nimeni nu interzice, de pildă, să imporți rațe din Ungaria. În România nu se prea cresc rațe, așa că un magazin poate să importe într-un depozit din Oradea rațe și apoi să le distribuie în toate magazinele din întreaga țară. Intră în categoria lanțului de aprovizionare scurt“, mai spune Nini Săpunaru.
Alte aspecte importante din lege nu au fost contestate de CE. „Nu se vorbește despre obligația magazinelor să plătească la 7 zile de la vânzarea produselor proaspete și la 30 de zile la cele conservate“, mai spune fostul deputat, acum președintele Asociației Agrointeligența, care promovează interesele fermierilor.
Scopul inițial al legii a fost, pe lângă prezența în magazine a produselor agricole autohtone, sporirea dorinței de asociere a fermierilor mici, dar și de atragere a unor investiții în agricultură. „După ce a apărut această lege, am avut semnale de la unii investitori olandezi care doreau să construiască sere în mai multe locuri din România, pentru a putea intra și ei pe lanțul scurt de aprovizionare. Mai sunt două luni în care se poate negocia cu experții Comisiei Europene și defini mai bine acest termen“, a mai spus Nini Săpunaru.
Infringement al CE pe legea 51% produse românești
Potrivit Comisiei, această condiţie ridică îngrijorări cu privire la respectarea liberei circulaţii a mărfurilor. Această lege le cere de asemenea producătorilor să promoveze produsele de origine românească, restricţionându-şi decizia comercială privind produsele pe care le oferă, ceea ce contravine libertăţii de stabilire. Potrivit legislaţiei europene, restricţii privind aceste libertăţi ar putea beneficia de o derogare numai când există o nevoie justificată de a proteja interesul public major, precum sănătatea publică, şi măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puţin restrictive. Comisia Europeană argumentează că România nu a adus nicio dovadă că măsurile luate sunt justificate şi proporţionale.
Autorităţile române au la dispoziţie două luni să răspundă argumentelor prezentate de Comisie.
Și Ungaria se află în vizorul UE
Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României și Ungariei pentru modul în care cele două state au reglementat comerțul cu produse alimentare. Legislația incriminată se aplică în special marilor retaileri, cu scopul de a-i determina să fie mai deschiși către producătorii locali. În România, Legea 321 este cea combătută, prin acest act normativ fiind introdusă obligativitatea ca 51% din anumite produse să provină de pe lanțul scurt de aprovizionare.
Legea nu a fost aplicată în totalitate nici până acum
Nini Săpunaru, inițiatorul legii: „Producătorii români nu au posibilitatea să acopere, în permanență, produse agricole proaspete, cum ar fi în perioada de iarnă. Faptul că asocierea nu a fost stimulată de guvern face ca acestea să fie puține și nu prea puternice în negocierile cu marile lanțuri de magazine. O formă de stimulare ar putea fi acordarea de bani pentru asociații, care să aibă dobândă susținută de stat, dar care să aibă și obligația de a face exclusiv contracte cu retaileri, unde să trimită întreaga producție, nu să iasă direct în piață, de unde să obțină prețuri mai bune pentru ei, dar nefiscalizate. Din marile lanțuri au dispărut o parte din taxele impuse de acestea, de raft, de magazin nou etc., dar au fost găsite alte forme care să scadă nu prețul de vânzare, ci banii care ajung la producător. Și nici plata la 7 sau 30 de zile nu este respectată peste tot, dar legea a fost doar un prim pas, care permite intrarea asociațiilor de producători pe această piață.“
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.