Când americanul Luck Rickert a început munca de inginer la furnizorul norvegian de servicii petroliere Aker Solutions ASA din Oslo, echipa sa, formată din 24 de persoane, cuprindea oameni din 15 state diferite. Aşa lucrează industria petrolieră din Norvegia. Oameni din SUA, India, Brazilia, Portugalia şi alte zeci de state vin să umple deficitul de lucrători calificaţi într-una dintre cele mai importante pieţe petroliere din lume. Ei au fost atraşi de pachete consistente de 20.000 de dolari pentru relocare, salarii mari, ireale pentru ţările de unde vin, şi de echilibrul naţiunii, scrie Bloomberg. Toţi aceşti expaţi au ajutat Norvegia să creeze cel mai mare fond suveran din lume. Însă, de la o vreme încoace, de când preţul ţiţeiului este scăzut, chiar sub 50 de dolari pe baril, faţă de 110 cât era acum un an, Norvegia a început să se confrunte cu mari dificultăţi: scad investiţiile la un nivel nemaiîntâlnit din 2000, iar naţiunea riscă să fie golită de expertiză.
„Vor pierde o mulţime de ingineri experimentaţi”, declară pentru Bloomberg Luke Rickert, pregătit şi el să părăsească postul deţinut pe o platformă petrolieră. Compania sa este nevoită să taie 500 de locuri de muncă, iar Rickert este pe listă, împreună cu mulţi alţi străini. Scăderea preţului petrolului, cu 52% în acest an, a sporit numărul notificărilor de concediere în toată Norvegia. Ministrul norvegian al
Muncii susţine că în ultimul an au fost concediaţi 36.000 de oameni, dintre care 20.000 vin din industria petrolieră. Vorbim de o ţară care nu are mai mult de 5 milioane de locuitori. Rata şomajului a ajuns la cel mai mai mare nivel de 11 ani, 4,5%. Însă această cifră nu arată câte locuri de muncă s-au pierdut pentru că nu include şi cetăţenii străini care pleacă.
Norvegia se pregăteşte să intre într-o perioadă de stagnare economică. Economia ţării, exceptând sectorul petrol şi gaze, a raportat o creştere de doar 0,2% în al doilea trimestru al anului. Banca centrală a redus deja, în iunie, dobânda de referinţă la un minim istoric, iar analiştii estimează 70% şanse pentru încă un episod similar programat în toamna acestui an. „Industria petrolieră nu mai este activă”, susţine Frank Bersvendsen, şeful Jobsconnect, o agenţie de recrutare a personalului. Petrolul ieftin i-a dat planurile peste cap. În ultimii 15 ani, compania pe care o reprezintă a adus foarte mulţi muncitori în Norvegia în urma unor târguri de joburi organizate în diverse state precum Islanda sau Portugalia. Biroul de Statistică de la Oslo a comunicat că numărul imigranţilor a scăzut în acest an cu 20%, la fel ca şi anul trecut. Banca Centrală susţine că până în 2018, ponderea ar putea ajunge la 36%, ceea ce va influenţa negativ creşterea economică.
Dependenţa naţiunii norvegiene de petrol a crescut începând din 2000, atunci când numărul de locuri de muncă în această industrie s-a dublat, ajungând la 300.000. Mai mulţi de jumătate dintre acestea au fost ocupate de lucrători veniţi din afara ţării. Acum, jumătate din exporturile Norvegiei reprezintă petrolul, iar unul din nouă locuri de muncă este asigurat de industria petrolieră. Premierul norvegian, Erna Solberg, crede că singura soluţie de revitalizare a economiei este folosirea banilor din Fondul Suveran de Bunăstare al ţării, cel mai mare din lume, pentru a restarta investiţiile începand cu 2016. Ea a propus un buget pentru 2016 care include o “creştere bruscă” a fondurilor pentru măsuri de creare a noi locuri de muncă pentru ingineri de petrol aflaţi acum în şomaj. Norvegia mizează de asemenea pe dezvoltarea unor câmpuri cu potenţial mare de exploatare. În 2019 este aşteptată să înceapă producţia în campul Johan Sverdrup din Marea Nordului, cu o rezervă aproximativă de 2,9 milioane barili de petrol.
Norvegienii fac parte din cea de- a doua cea mai bogată națiune din Europa, după Luxemburg. Veniturile medii se ridică la 60.000 dolari pe an iar ziua de muncă este una dintre cele mai scurte din lume, conform Statistică Norvegia și Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare a datelor. Alte avantaje se regăsesc în sistemul gratuit de sănătate, învăţământul gratuit, inclusiv cel universitar, şi concediile maternale plătite vreme de 14 luni. “E raiul pe pământ”, spune engleyul Giles Eaton, inginer consultant în Oslo. De dragul Norvegiei, el a acceptat o scădere a salariului cu 10% pentru a rămâne aici şi pentru a-şi creşte cei doi copii ai săi. Însă, problemele lui Eaton vin din ianuarie în colo, atunci când contractul său cu Aker Solutions expiră. “Din acest punct de vedere, perspectiva este chiar
sumbră”, spune Eaton. Norvegia are un sistem de protecţie socială performant, cu ajutoare de şomaj generoase de până la 62% din salariu pe o perioada de doi ani, dar acestea nu se aplică în cazul multor străini veniţi cu viză de muncă sau incluşi în sistemul de asigurări sociale din ţara de origine.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.