Periplu prin galerii pariziene şi germane

De la arta mezo-americană la intarsiile Boulle şi la Belle Epoque

Înainte de august, când mai toate galeriile se închid, unele, destul de rare, prezintă şi noi achiziţii: de la arta mezo-americană la intarsiile Boulle. Între recentele achiziţii pe care galeriile pariziene le prezintă în acest sfârşit de iulie, înainte de închiderea estivală, aş menţiona o frumoasă selecţie de picturi din secolul al XIX-lea, dedicată Parisului şi scenelor din viaţa cotidiană, expuse la ”Ary Jan”, un anticariat specializat în vedute şi subiecte din Belle Epoque.

Francois Flameng, Concert la Versailles

Între operele propuse, ”Plimbare de seară” (1873), un ulei pe carton de Amedée-Julien Marcel-Clement, ce reprezintă o tânără doamnă plimbându-se într-o seară ploioasă. Artistul căruia îi plăcea să se joace cu contrastele a folosit o mare varietate de griuri şi albastru, întrerupte inteligent de alb şi ivoar pentru a reflecta lumina pe asfaltul umed. Opera este pusă în vânzare pentru 12.000 de euro.

Tot la această Galerie, Emile Vernon excelează în figuri vaporoase şi tinere elegante, cu ghirlande sau buchete de flori. Dar artistul a demonstrat şi rigoare şi severitate, mai ales în portrete, aşa cum este cel al doamnei Vernon.

Marcel Clement, Plimbare de seară

O altă pictură reflectă un moment din viaţa mondenă, descriind pregătirea unui ”Concert la Versailles”, un rafinat ulei pe pânză de François Flameng (1856-1923), bogat în fascinante detalii.

Axându-ne pe tema picturilor, la ”Talabardon&Gautier” din Faubourg Saint-Honoré, specializat în sculpturi, picturi şi desene din secolul al XIX-lea, între recentele descoperiri poţi admira un magnific ulei pe pânză reprezentând ”Villa Medici”, opera lui Alphonse-Henri Perin, de la 1827, la 20 de ani după ce această vilă a fost achiziţionată de Napoleon Bonaparte. De semnalat în Galerie şi ”Vara”, o sugestivă sculptură în ghips patinat, cu umbre de policromie, de Jean-Baptiste Carpeaux (1827-1875), sculptorul devenit faimos pentru busturile sale, printre care, Napoleon al III-lea.

Emile Vernon, Portret de tânără

Pentru pasionaţii de artă precolumbiană, vă consiliez să faceţi o vizită la ”Galeria Mermoz”, între recentele achiziţii se distinge un vas cu trei picioare din teracota, cu capac, din perioada Maya, ornat cu flori de nufăr şi creaturi antropomorfe. Personajul principal este îngenuncheat pe genunchiul stâng, cu figura văzută din profil. Corpul gol este pictat în negru şi alb pe picioare, pe pântec, pe braţe şi pe faţă. Nasul şi gura sunt proeminente, ochiul larg deschis. Este o creatură mitică în faţa unui obiect semănând cu o plasă între două plante de nufăr. Pe spate are un al doilea obiect similar din plante de nufăr, flori şi un peşte.

Amedee Julien Marcel Clement, Bărci cu vele, expusă pentru 7.000 de euro

O rară şi originală statuetă reprezintă un jucător în mână cu o minge, provenind de la Jalisco, din Mexic (100 î.Ch.-250 d.Ch.). Este vorba despre o sculptură în teracotă bej şi roşu, înaltă de circa 50 de centimetri, reprezentând un personaj cu un corp puternic, cu picioare masive, cu degetele de la picioare delicat modelate, cu un tors gol. Jocul cu mingea practicat de populaţia culturii Jalisco era foarte popular şi mai ales plin de simboluri. Dar, totodată, avea o dimensiune solemnă care pare să se amestece cu riturile religioase.

Cufăr Ludovic al XIV-lea cu marchetărie Boulle

Pe celălalt mal al Senei, la Galeria ”Gilles Linossier”, aflată deja la a treia generaţie de anticari specializaţi în mobile şi obiecte de artă din secolul al XVIII-lea, te frapează un cufăr Ludovic al XIV-lea, cu marchetărie Boulle, de André-Charles Boulle de la 1700. Această tehnică a intarsiilor în metale, baga şi perle s-a afirmat în Franţa către jumătatea secolului al XVII-lea, încurajată de Cardinalul Mazarin, dusă la excelenţă de Boulle. O curiozitate: geamănul acestui cufăr este expus în prestigioasa ”Schell Collektion” din Graz.

Artă şi alchimie, o stranie pereche

Tripod Maya, la Galeria Mermoz

Expoziţia organizată la ”Kunstpalast” din Düsseldorf cuprinde peste 250 de opere de la Baroc la suprarealism până la arta contemporană, cu piese împrumutate de la mari instituţii internaţionale şi private, printre care ”Max Planck Institut” din Berlin, şi ”Chemical Heritage Fondation” din Philadelphia, două excelenţe mondiale în studiul materiei şi al continuei transformări.

Sir William Fettes Douglas, Alchimistul

Opere de Bruegel, Cranach, Rembrandt, Rubens defilează alături de Ernst, Duchamp, Beuys, Kiefer şi Kapoor, pentru a aminti fundamentul epistemologic al artei, adică vocaţia transformării realităţii. Esenţa devine în expoziţie o altă faţă a unui proces cognitiv. Termenii artă şi alchimie converg către rădăcina etimologică din sanscrită, ”ar”, care indică ” a merge către” şi ”chemeia”, care vine din greacă şi semnifică transformare. Alchimiştii şi artiştii caută elementul incoruptibil care transcende viaţa la limita misticismului: piatra filosofală pentru primii, limbajul divin al artei pentru ceilalţi.

Hendrich Heerschop, Alchimistul

Picturile vechi prezentate la Düsseldorf sunt un document extraordinar al alchimiei secolelor al XVI-lea şi al XVII-lea, un punct de referinţă între artă, ştiinţă şi filosofie, aşa cum se poate vedea în pictura ”Alchimistul” a lui François-Marius Granet, în tenebrosul ”Faust in studio” al lui Rembrandt, ”Alchimistul în laborator” de David Teniers cel Tânăr şi la Rubens cu ”Portretul lui Paracelsus” şi apoi la Goltzius şi Bruegel.

Giovanni Stadano, Laboratorul de alchimie

Ştiinţa alchimiei, înainte de iluminism, era la rangul de vrăjitorie. Toate Curţile europene au acceptat cu entuziasm termenul ”Wunderkammer”, versiuni ale obscurelor laboratoare de alchimie, cum era acela, celebru, al lui Rudolf al II-lea de Habsburg, care sunt evocate în expoziţie alături de alte creaturi misterioase, reproduse de ceramisul Bernard Palissy şi de orfevrul Wenzel Jamnitzer.

David Teniers cel Tânăr, Alchimistul

Literatura alchimistă se reîntoarce la lumină în jurul anului 1900, graţie psihanalizei şi interesului pe care Karl Gustav Jung l-a avut faţă de esoterism, pentru a nu vorbi de Kabbala, o mare pasiune a lui Sigmund Freud. ”Nopţile alchimiei” după Max Ernst sunt inspirate după volumul-tratat al ”Alchimiei” al lui Christian Rosenkreutz, legendarul fondator al ”Rosacroce”, care a inspirat şi lucrarea Rebeccăi Horn, ”Zen of Ara”.

David Teniers cel Tânăr, Alchimistul

Punctul de vârf al expoziţiei îl reprezintă munţii de nisip colorat ai lui Anish Kapoor, simbol al transformării dintr-un simplu element al naturii în altul. Posibil, un memento mori, capabil de regenerare prin fertilele prafuri din procesul neîncetat al cunoaşterii. ”Alegoria artelor”, un ulei pe pânză de Hendrick Goltzius (1558-1617), reuşeşte să încânte publicul cu metafora sa.

Un bătrân Alchimist la masa din atelierul său de Johan Moreelse, prezent în Galeria Robillant & Voena

Câteva din operele axate pe această temă, din colecţii private, au făcut obiectul unor dispute acerbe în licitaţiile de artă, fiind achiziţionate la preţuri astronomice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.