Prof. dr. Deliu-Victor Matei, călător cu robotul prin corpul bolnavilor

A făcut aproape o mie de intervenții chirurgicale cu robotul DaVinci, un instrument de excepție în chirurgia urologică. „Eu sunt un chirurg, dar de fapt un exponent al chirurgiei robotice“, spune medicul urolog Deliu-Victor Matei, cel care a ales să-i învețe pe medicii români din tainele unor operații revoluționare, pe care să le transforme în artă chirurgicală.

După o primă operație efectuată în 2010, în România, cu ajutorul robotului DaVinci, a spus că acele clinici care nu folosesc un astfel de robot în chirurgia urologică se vor afla „în afara pieței“. Medicul Deliu-Victor Matei a ales să-și practice meseria la Milano. O face de pe la mijlocul anilor ’80 și o face foarte bine. Fiecare astfel de robot din România (sunt vreo 6-7 acum) a fost „testat“ mai întâi de medicul Matei. Așa s-a întâmplat și la sfârșitul lunii trecute, când la Brașov, la Spitalul „Sf. Constantin“, a fost inaugurată chirurgia robotică în domeniul urologic într-o unitate medicală privată.

Cotidianul: A fost un drum lung și anevoios pentru implementarea chirurgiei robotice în România? Din acest punct de vedere, se poate spune acum că este o țară pe piață sau mai este nevoie de încă alți roboți pentru a fi declarată astfel?

Prof. dr. Deliu-Victor Matei: Este un drum greu, dar plăcut. Este ca și când urci la munte: transpiri, strângi din dinți, tragi din greu, dar când ajungi în vârf… Adevărul e că România are o bază de tehnologie robotică de invidiat față de țările din jur. Nu e de ajuns să acoperi cererea, dar este. Există două platforme „XI“, trei platforme „SI“ și două platforme „S“ (platforme ale unor noi tehnologii – n.r.). Problema însă nu este aceea de a avea roboți.

Dar care?

Aceea de a-i folosi la maximum, deci un efort cultural. Să-l ai ca să-l ții în vitrină este inutil și nelogic. Trebuie să fie alocate fonduri pentru a-l menține în funcționare și trebuie folosit întruna.

Până la urmă, ce este acest robot DaVinci? Ce face el mai exact?

Robotul este un instrument care transmite mișcările chirurgului în interiorul organismului, le filtrează și le îmbunătățește calitatea. În plus, se adaugă un sistem optic de magnificare și redare în trei dimensiuni, adică steroscopie. Pe scurt, operația este făcută de chirurg în realitatea virtuală, cu un instrument de excepție.

Și despre ce beneficii ale acestui tip de operații putem vorbi?

Beneficiile majore sunt disecția precisă în spații reduse și posibilitatea de a face suturi în aceleași condiții. Atât disecțiile, cât și suturile devin de calitate deosebită față de chirurgia tradițională.

Eram distrus, dar satisfăcut

Ați făcut deja sute de astfel de operații. Sunteți unul dintre cei mai importanți medici din Europa în privința intervențiilor robotice oncologice. Vă mai amintiți prima operație cu acest robot?

Prima operație?

Păi, da… Până atunci ați făcut operații clasice cu bisturiu. Cum a fost prima operație robotică?

Precis nu-mi amintesc. Țin minte doar că a durat șapte ore, că m-am ridicat din consolă, că eram distrus, dar satisfăcut. Înainte de a începe cu robotica, făcusem circa 300 de prostectomii tradiționale (operații de extirpare a prostatei), iar global, 3.500 de operații de chirurgie urologică oncologică. Am fost pentru multă vreme cel mai tânăr urolog robotic în Italia și cred că și în Europa. Acum mă apropii de mia de operații robotice și ceea ce este mai remarcabil e schimbarea de mentalitate. Eu sunt un chirurg, dar de fapt un exponent al chirurgiei robotice…

Spuneați într-un interviu că datorați totul școlii românești de medicină. De ce? Până la urmă ați fost adoptat de o țară unde ați devenit AS și v-ați desăvârșit.

Datorez școlii românești de medicină formarea practică, simțul clinic și capacitatea de a găsi soluții acolo unde mijloacele tehnice lipsesc sau unde dotarea e mai deficitară… Datorez țării care m-a adoptat în primul rând deschiderea pentru om, adică contactul cu umanismul cel mai profund și mai sincer. Apoi, bineînțeles, posibilitățile materiale deosebite, accesul la baza teoretică și la publicațiile de vârf ale lumii occidentale.

Credeți că școala românească de medicină este la fel de bună ca și înainte de anul 1989?

Cred că școala de medicină românească a obținut, în plus, deschiderea spre baza materială și teoretică a lumii occidentale, de care este obligată să țină cont, iar spiritul învățământului trebuie să fie în concordanță cu cuceririle științifice, tehnologice și umanistice ale corpului medical global.

Medicii plecați trebuie să împărtășească din știința lor

Considerați și dvs., așa cum o fac mulți, că aproape toți medicii buni au plecat peste hotare, iar în țară au rămas numai câțiva buni și restul mediocri?

Eu nu am crezut niciodată acest lucru. Cred, în schimb, că trebuie făcute toate eforturile pentru a ajuta medicii din prima linie să se instruiască continuu și să aibă condiții pentru a practica știința medicală la standarde de vârf. În plus, datoria morală a medicilor români din străinătate, mai ales a celor care au ajuns în vârful piramidei, este de a împărtăși știința lor cu corpul medical din țară. Acest raport este vital, esențial și de nerenunțat.

Ce credeți că-i împinge pe medicii români să plece din țară?

Cred că în primul rând câștigul economic mai apropiat de importanța socială a categoriei. De asemenea, accesul la baza materială a medicinei în lumea occidentală.

Cum apreciați sistemul medical din România?

Cunosc puțin sistemul medical din România și nu-mi permit să exprim păreri de circumstanță. Cei care mă cunosc îndeaproape știu că nu exprim judecăți de valoare despre realități pe care nu le cunosc în esența lor…

Ați plecat în plin comunism. V-a fost greu la început să lucrați în Italia? Erați foarte tânăr…

Am plecat în 1987, când eram în anul V de facultate. Nu a fost foarte greu. Am luat licența, apoi specialitatea. Am muncit din greu și am început să primesc aprecieri. Apoi, am făcut ceea ce face orice italian „de bune speranțe“: am emigrat în nordul țării, unde societatea e mai meritocratică. Și aici m-am realizat.

Sunt multe spitale în România unde nu sunt bani pentru aparatură. În multe nici pentru lucruri minore. Aceste lipsuri, această lipsă de finanțare pot să fie înlocuite de o colaborare între specialiști internaționali?

Sigur, colaborarea internațională între specialiști poate fi utilă în unele situații, dar soluția trebuie să fie politica. Alocarea fondurilor, strategia dezvoltării și modelul organizatoric sunt prerogativele unei politici responsabile față de generația actuală, dar mai ales față de generațiile care vor veni…

CARTE DE VIZITĂ

Prof. dr. Deliu-Victor Matei

– s-a născut la Arad
– în 1987, în anul V de facultate a părăsit România
– a absolvit la Roma în 1991
– activitate academică: Universitatea Catolică din Roma (Facoltà Scienze Infermieristiche), Universitatea din Milano (Scuola di Specialità in Urologia), Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj (Facultatea de Medicină) și IEO Academy (Robotic Urology School)
– teza de doctorat este o premieră pentru România, tratând un subiect din domeniul roboticii chirurgicale urologice
– în prezent este director adjunct al Institutului Oncologic din Milano

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.