Pe fondul ascensiunii Chinei și al deciziei SUA de a se orienta către regiunea Asia-Pacific pentru a rămâne puterea dominantă aici, fricțiunile din Marea Chinei de Sud dintre cele două puteri încep să devină alarmante, scrie Le Temps.
Confruntarea are loc la nivel retoric și diplomatic între principiul libertății navigației, susținut de Washington și cel al protecției în apele internaționale, susținut de China. Cele două mari puteri economice sunt interdependente și au intersesul să coopereze în mai multe domenii, așa cum o arată pozițiile convergente ale președinților Barack Obama și Xi Jinping. Însă Marea Chinei de Sud ar putea deveni teatrul unor derapaje periculoase si cu consecințe grave.
Șeful Pentagonului, Ashley Carter, s-a aflat miercuri la Pearl Harbour, unde a rezumat miza americanilor în regiune. ”Vom rămâne în următoarele decenii principala putere care asigură securitatea în zona Asia-Pacific”, a spus el. Pentru China, Marea Chinei de Sud rămâne axa maritimă esențiala pentru 90% din comerțul exterior al țării – cu Europa și Orientul Mijlociu.
Declarația secretarului american al Apararii este o reacție la politica Beijingului de a construi insule artificiale în recifurile arhipelagului Spratly (unde 5 km pătrați de insule pot oferi controlul a 410.000 de km pătrați de apă), o zonă bogată în hidrocarburi și care este disputată și de Vietnam, Filipine, Taiwan și Malaezia. Fotografiile din satelit arată cum China transforma recifurile foarte mici în insule artificiale, construind chiar și o pistă de aterizare de 3.000 de metri, condiții în care arhipelagul poate deveni o bază militară în toată regula. În cazul în care justiția internațională ar da câștig de cauză celorlalte țări care revendică arhipelagul, ar rămâne nerezolvată problema investițiilor chineze acolo și astfel Beijingul ar putea tergiversa ajungerea la o soluție.
Pentru Washington, această politică a faptului împlinit nu este acceptabilă. În urmă cu o săptămână, Washingtonul a trimis un avion de supraveghere Poseidon P8-A, pentru a reafirma libertatea de navigație și de zbor în zona disputată. În avion s-a aflat și o echipă a CNN. Totul a prins accente dramatice când forțele militare chineze au transmis opt avertismente avionului, somându-l să părăsească zona. Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze a declarat că asemenea zboruri sunt ”iresponsabile și periculoase și pot provoca un incident”.
Analiștii americani spun că argumentele Chinei în arhipelagul Spratly sunt reduse, atât timp cât China deține aici șapte insule, iar Vietnamul 20.
Potrivit dreptului mării, Beijingul nu poate revendica ape teritortiale de 12 mile și o zonă economică exclusiva de 200 de mile în jurul unor insule construite artificial. Beijingul susține însă că zborurile de supraveghere nu sunt posibile decât cu acordul statelor costiere și de aici a izbucnit războiul declarațiilor cu SUA, care nu acceptă o asemenea poziție.
Situația din Marea Chinei de Sud sunt periculoase având în vedere precedentul din 2013 din Marea Chinei de Est, acolo unde Beijingul a anunțat instituirea unei zone aeriene de identificare. Și acolo au existat ambiguități – Beijingul a decretat o zonă de identificare aeriană, Japonia a răspuns decretând o zonă de identificare și mai mare, care se intersecta cu cea chineză, iar Statele Unite s-au aflat în situația în care nu puteau lua o decizie limpede de a sustine poziția japoneză.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.