Creşterea animalelor este văzută de majoritatea celor care activează în această zonă ca un business de viitor, însă ca în orice afacere există şi dificultăţi, principala problemă fiind accesul la piaţă. Fie că au moştenit afacerea de la familie, fie că şi-au ridicat-o din proprie iniţiativă, această a început să câştige tot mai mult teren în ultimii ani.
Cât declară că ar câştiga un fermier cu 150 de capre
Costul lunar cu întreţinerea unui efectiv de 150 de caprine în sezonul de păşunat este zero, iar în extrasezon acesta se ridică la 5.000-6.000 de lei. De asemenea, veniturile obţinute ca urmare a valorificării produselor de către fermier sunt de circa 8.000 de lei, acestea variind de la o zonă la alta. Dacă scădem taxele datorate către stat şi furnizorii de nutreţ, profitul nu mai există. De exemplu, cheltuielile pe timp de iarnă se ridică la 30.000 de lei, în timp ce încasările anuale obţinute din vânzarea produselor sunt de 50.000 de lei. Dacă punem la socoteală şi cheltuielile aferente întregului an calendaristic putem trage concluzia că acest tip de afacere este sortit eşecului. Drept urmare, fermierii solicită o implicare mai mare a autorităţilor centrale şi locale pentru ca sectorul să devină unul rentabil.
Accesul la piaţă, o mare problemă
Pe lângă greutăţile privind accesul la piaţă, a celor de ordin financiar, a obţinerii informaţiilor despre sprijinul acordat de către stat, lipsa unor cursuri şi programe de specialitate în domeniu, există totuşi un optimism privind viitorul acestui tip de business.
„Creşterea caprelor reprezintă un business de viitor, numai că intervin anumiţi factori care influenţează dezvoltarea acestuia. Principala problemă a sectorului o reprezintă accesul la piaţă. Este unul dificil pentru că intermediarii fac jocul. Nu pot vinde lapte, brânză sau carne la colţ de stradă pentru că nu este igienic. De aceea suntem forţaţi de împrejurări să vindem laptele la centrele de colectare zonale, la un preţ derizoriu, care nu acoperă nici măcar cheltuielile cu hrana. Va trebui că Ministerul Agriculturii să se implice punctual pe fiecare problemă în parte ridicată de fermieri şi să lase la o parte declaraţiile cu iz electoral. Reprezentanţii instituţiilor implicate acţionează în teritoriu destul de firav şi în necunoştinţă de cauză, nu există nici o dorinţă de implicare”, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine, Ovine, Caprine „Valea Argovei”, Marius Stoica.
Asocierea, cheia succesului
El spune că în ultima perioadă a observat faptul că se doreşte ca în cadrul satului să existe câteva societăţi agricole care să domine viaţa între comunităţi. Drept urmare, vede ca unică soluţie, asocierea.
„În viziunea mea, dezvoltarea segmentului creşterii animalelor se va face atunci când ţăranul va înţelege să îşi unească eforturile, să se constituie în asociaţii profesionale şi să pună în sprijinul acesteia tot ce are el mai bun, căci uniţi rezultatele muncii lor vor fi cu totul altele. Din păcate, încă ne lovim de anumite principii învechite care fac rău celor mai puţin ajutoraţi, dar fac un mare bine noilor ciocoi ai satelor, care au că ţintă principala că alte persoane să nu se dezvolte şi să rămână la talpa societăţii”, a explicat Marius Stoica.
Cu toate că accesul pe piaţă este unul relativ greoi dacă nu ai o piaţă de desfacere, acest aspect nu trebuie generalizat.
Cu brânza la Bucureşti
„Ca urmare a unor discuţii avute recent cu proprietarii unor magazine din Bucureşti, am reuşit să-mi plasez produsele, se poate spune că am prins o nişă bună unde îmi valorific producţia de brânză de capră. Pe lângă faptul că brânza pe care o produc este foarte bună calitativ, având la bază o reţetă proprie transmisă de bunicul meu, un aspect ce trebuie reţinut este acela că toţi clienţii mei au încredere în faptul că în procesul de fabricaţie materia prima constă în 100% lapte de capră. Ţin foarte mult la acest aspect şi nu voi abdica de la acest principiu. Clienţii mei sunt persoane suferinde care folosesc laptele şi brânză pentru ameliorarea stării de sănătate. La acest moment nu am brânză suficientă să pot răspunde cererii tot mai mari”, a precizat fermierul.
Nici păşunea nu e administrată de crescători
O altă problemă ridicată de fermier este aceea că nici la această dată islazul comunal nu a fost dat spre folosinţă crescătorilor de animale, fapt ce aduce grave prejudicii acestora. „Principala problemă constă în faptul că păşunea nu este administrată de crescătorii de animale. Avem promisiunea de la factorii locali că această problema s-ar soluţiona, dar experienţa de până acum îmi spune că nu se vor ţine de promisiune. Noi contăm doar atunci când sunt alegerile, ulterior, nu mai contăm”, a mai spus fermierul.
De asemenea, el a ridicat şi problema lipsei cursurilor de specialitate şi a informaţiilor în ceea ce priveşte sprijinul pe care îl acordă statul fermierilor tineri. „În localitate există un Grup de Acţiune Locală (GAL), însă activitatea acestuia este una mai mult simbolică şi îndreptată către persoanele care au un anumit standard de viaţă şi se învârt într-un anumit anturaj. Totodată, lipsa banilor este unul dintre cele mai mari neajunsuri la nivelul întregii comunităţi locale. Pe viitor, sper că toţi crescătorii de animale să se unească, căci numai uniţi vor răzbate în relaţia cu autorităţile centrale şi locale, în hăţişul birocratic şi în problemele grupului”, a conchis fermierul Marius Stoica.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.