Traian Băsescu şi 5 judecători CCR sunt la baza „scandalului Şova”

Un articol de lege pe faţă contrar Constituţiei este în „viaţă” (este legal – n.a.) şi produce efecte de 9 ani. Doi dintre cei 12 autori au ajuns judecători la CCR. Ce se întâmplă după sesizarea CCR de către preşedintele Iohannis.

O lege neconstituţională neatacată la CCR este o lege constituţională

Votul din Senat de miercuri 25 martie care a avut drept rezultat respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă pentru senatorul PSD Dan Şova a aruncat în aer scena politică şi a inflamat opinia publică. Practic suntem în faţa a două scandaluri. Unul de natură politică (votul „cooperativei” PSD-UNPR-PC-grup Tăriceanu-UDMR împotriva cererii de arestare) şi unul legat de o lege şi un regulament ce conţin articole contrare Constituţiei. În ceea ce priveşte al doilea scandal, cotidianul.ro a descoperit ce nume foarte grele au legiferat în premieră în contra Constituţiei şi cum au reuşit Traian Băsescu şi câţiva judecători de la CCR să strice ce au reparat la un moment dat parlamentarii. Înainte de a vă relata două episoade foarte puţin sau deloc cunoscute care stau la baza scandalului, trebuie să facem o precizare, pentru a înlătura confuziile din spaţiul public generate de unele posturi tv de ştiri, de unele ziare şi de unii părerologi care se pricep „la toate”: o lege sau o hotărâre parlamentară chiar dacă are în text prevederi contrare Constituţiei este constituţională, atât timp cât nu există o decizie de neconstituţionalitate. Este cazul art.24, alin.4 din Legea 6/2006 şi al art.173 din Regulamentul Senatului, în baza cărora s-a votat cererea de arestare pentru Dan Şova, articole care prevăd majoritate calificată (Constituţia prevede majoritate simplă) pentru ca votul să fie valabil. În cazul de faţă, ar fi trebuit 85 de voturi pentru arestare, dar s-au înregistrat doar 79.

Nimeni nu a contestat în 2006 articolul contrar Constituţiei

Proiectul de lege privind statutul senatorilor şi deputaţilor (actuala Lege 96/2006) a fost înregistrat pentru dezbatere pe 26 iunie 2005. De la bun început în proiect exista articolul care prevedea o majoritate calificată (jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor) pentru aprobarea percheziţiei sau arestării. Camera hotărăşte cu majoritatea membrilor săi era formularea din text, deşi Constituţia preciza clar, la art.76 (2), că hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Pe 20 decembrie 2005, proiectul este votat în unanimitate (au existat 3 abţineri) în şedinţă comună a senatorilor şi deputaţilor. Nimeni nu a contestat atunci articolul care stabilea majoritate calificată pentru arestare. Pe 10 ianuarie 2006, preşedintele Traian Băsescu trimite legea la reexaminare la Parlament, dar nu se referă şi la prevederea din text contrară Constituţiei. Pe 28 februarie 2006, acelaşi Traian Băsescu atacă legea la CCR, dar NU şi pe articolul contrar Constituţiei. Judecătorii CCR admit în parte sesizarea preşedintelui, dar nefiind sesizaţi şi pe tema respectivului articol, evident nu s-au ocupat de el. Pe 21 aprilie 2006 intră în vigoare Legea 96, adică statutul senatorilor şi deputaţilor.

Cine au fost „părinţii” Legii 96/2006 şi ai articolului contrar Constituţiei

• Cristian Sorin Dumitrescu (deputat PSD) – actualmente senator PSD şi vicepreşedinte al Senatului
• Augustin Zegrean (deputat PDL) – din 2007 judecător la CCR, din 2010 preşedinte al CCR
• Puskás Zoltán (deputat UDMR) – din 2007 judecător la CCR
• Bogdan Ciucă (deputat PC) – actualmente deputat PC, preşedintele Comisiei juridice a Camerei
• Kerekes Károly (deputat UDMR) – actualmente deputat UDMR
• Nicolae Vlad Popa (senator PNL ulterior PDL – jurist de profesie) – actualmente senator PNL
• Augustin Bolcaş (deputat PRM) – actualmente simplu membru PSD, avocat (apărător al Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele în litigiul cu Traian Băsescu)
• Titu Gheorghiof (deputat PNL) – ieşit din circuitul activ al politicii
• Doru Bindea (senator PRM) – ieşit din circuitul activ al politicii
• Gavrilă Vasilescu (senator PC) – ieşit din circuitul activ al politicii
• Antonie Iorgovan (senator PSD) – decedat
• Liana Dumitrescu (deputat minorităţi) – decedată

După cum se poate observa, nume grele (mai ales primii 4) inclusiv doi viitori judecători ai CCR la care se adaugă şi un fost judecător CCR (Antonie Iorgovan). Toţi cei 12 erau jurişti de profesie. Greu de spus cum au putut promova un articol contrar Constituţiei.

2013: Parlamentul repară legea, dar o strică… Băsescu şi 5 judecători ai CCR!

Pe 21 ianuarie 2013 se înregistrează la Parlament noul proiect al statutului senatorilor şi deputaţilor. De această dată, articolul privitor la aprobarea reţinerii şi arestării senatorilor şi deputaţilor (art.24, alin.4) este redactat CORECT. „Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiţiei se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”. Pe 22 ianuarie, articolul este votat în unanimitate la sesiunea de vot pe articole, iar modificarea legii primeşte la vot final 309 voturi „pentru” şi 54 „contra” (PDL şi PPDD). Articolul 24 (4) în formula corectă – adică pus în acord cu Constituţia – „rezistă” până pe 1 iulie 2013. „Povestea” ţine de senzaţional, dar şi de domeniul absurdului.

„Torpilele” lui Traian Băsescu

Modificarea statutului senatorilor şi deputaţilor reprezenta o promisiune electorală a USL şi o cerinţă a organismelor UE. Dar a început „războiul”. Traian Băsescu trebuia să torpileze orice iniţiativă a adversarului politic. Cu sprijinul PDL (pe atunci PDL încă îi mai era credincios), Traian Băsescu a făcut tot posibilul să blocheze noul statut. Pe rând, blocajul s-a manifestat prin: o cerere de reexaminare (Traian Băsescu), sesizare la CCR (24 senatori PDL şi 1 senator PPDD), sesizare CCR (51 de deputaţi PDL), sesizare CCR (Traian Băsescu). Ultima sesizare a fost „fatală” pentru art 24 (4). Printre alte chestiuni, Băsescu a atacat două paragrafe din art. 24, cele care prevedeau că procurorii trebuie în cererea adresată Parlamentului să precizeze clar de ce trebuie arestat un senator sau deputat. Adică să arate caracterul de pericol social al acestuia. Ceea ce era absolut corect. Traian Băsescu a reclamat că prin acele paragrafe Parlamentul se transformă în instanţă de judecată. Cinci judecători ai CCR, Augustin Zegrean, Ştefan Minea, Daniel Morar, Iulia Moţoc şi Puskás Zoltán (ceilalţi, Valer Dorneanu, Petre Lăzăroiu, Mona Pivniceru şi Tudorel Toader, au avut opinie separată), nu doar că i-au dat dreptate lui Traian Băsescu, dar au găsit nod în papură la întreg articolul 24 şi acesta a fost, complet aiurea, declarat neconstituţional. Plecând de la această decizie a CCR, membrii comisiei de regulament au eliminat complet articolul 24 în varianta nouă şi, drept consecinţă, a rămas în vigoare varianta din 2006, cea cu aprobarea arestării cu votul majorităţii calificate, prevedere care este şi acum în vigoare. Marele „merit” pentru această „întoarcere” la legea veche îl au deci cei 5 judecători ai CCR şi Traian Băsescu.

Actualele sesizări la CCR rezolvă doar cazurile viitoare

Se ştie, vineri, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR invocând un conflict juridic de natură constituţională „între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”. Acum, în ceasul al 14-lea, Augustin Zegrean, Puskás Zoltán trebuie să repare uriaşele erori la care au contribuit cu repetiţie în 2006 şi 2013. Numai că – şi aici majoritatea specialiştilor sunt unanimi – soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională va opera pentru viitor şi nu va avea efect asupra votului care s-a dat în privinţa lui Dan Şova, pentru că el s-a bazat pe acte normative legale aflate în vigoare. Evident, decizia CCR nu va mulţumi opinia publică, mai precis pe cei care au protestat acuzând „superimunitatea” lui Şova. (Şi aici trebuie precizat că atât „strada”, cât şi mulţi ştirişti de la televiziuni utilizează incorect termenul de imunitate. Imunitatea se referă doar la filtrul parlamentului în ceea ce priveşte urmărirea penală sau, pe româneşte, anchetarea. Or, se ştie, în cazul senatorilor şi deputaţilor, această imunitate nu există, iar în cazul senatorilor şi deputaţilor care au fost miniştri şi sunt acuzaţi de fapte în legătură cu mandatul lor, cererea de începere a urmăririi penale se votează cu majoritate simplă în ambele Camere. Împotriva lui Şova şi Vâlcov, urmărirea penală a început mai din timp şi nu a necesitat vreo aprobare. În ceea ce priveşte reţinerea şi arestarea preventivă, aici filtrul parlamentului poartă denumirea de garanţii judiciare – n.a.) Se impune în final următoarea întrebare: mai poate cere DNA un al doilea vot pentru aprobarea reţinerii şi arestării preventive pentru Dan Şova? În mod normal acest lucru este posibil dacă procurorii vin cu elemente noi în dosarul său. Dar există precedentul Vosganian, când se pare că nu au existat noutăţi, dar s-a cerut şi s-a dat un al doilea vot. Trebuie ţinut însă cont că în cazul lui Vosganian a fost vorba de cerere de urmărire penală, nu de arestare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.