Milioane de brazilieni au ieşit în stradă miercuri pentru a protesta împotriva deciziei preşedintei Dilma Rousseff de a-i acorda imunitate fostului preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, mentorul ei, astfel încât acesta să scape de o iminentă arestare într-un uriaş dosar de corupţie la compania Petrobras. O decizie aproape sinucigaşă pentru actuala preşedintă, pentru că ea este supusă unei proceduri de destituire începând din luna decembrie.
Numirea lui Lula în funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, echivalentă potrivit presei braziliene cu o functie de super-vicepremier, însărcinat cu politica economică, era vehiculată în presă încă din data de 10 martie, atunci când 3 milioane de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Miercuri, tensiunile au escaladat în urma unei decizii a judecătorului federal Sergio Moro, cel care se ocupă de dosarul de corupţie de la Petrobras şi, implicit, de cazul Lula da Silva. Acesta a oferit televiziunilor braziliene o serie de înregistrări ale convorbirilor recente dintre preşedinta Rousseff şi Lula da Silva. Înregistrările au înfuriat milioane de oameni, pentru că rezulta limpede din ele că Lula fusese deja numit în funcţia de şef al cancelariei prezidenţiale, iar Rousseff îl informa că a semnat decretul, că i-l va trimute şi că fostul presedinte “nu trebuie să se foloseasca de el decât în caz de necesitate”. La fel de limpede rezulta din conversaţii că situaţia de necesitate nu ţinea de cea mai gravă criză economică din ultimii 25 de ani din Brazilia, ci de cum fostul preşedinte ar trebui să-şi scape pielea. Lula a fost reţinut pentru scurt timp pe 4 martie, pentru un interogatoriu, iar pe măsura ce treceau zilele devenea evident că va fi arestat în scandalul Petrobras.
După difuzarea interceptărilor, oamenii au ieşit în stradă pentru a cere, în egală măsură, demisia lui Lula şi a preşedintei Rousseff. “În Brazilia, cand un sărac fură, intră la închisoare. Când un bogat fură, ajunge ministru”, scandau sindicaliştii, reluând practic o frază celebră rostită de fostul preşedinte Lula da Silva în 1988. “Este dovada vinovăţiei şi o palmă dată societăţii. Invitându-l în guvern, preşedinta a devenit complice”, spune un deputat al opoziţiei social-democrate, de centru-dreapta.
Dilma Rousseff se apără în faţa ziariştilor şi declară că decizia numirii lui Lula în guvern şi de a-i acorda astfel imunitate nu vine decât să îndrepte abuzurile comise de magistraţii brazilieni. Mai mult, spune ea, este nevoie de un om precum Lula da Silva în guvern, pentru că el este capabil să gândească măsurile necesare ieşirii din criza economică. “Nu înţeleg, când oamenii vorbesc despre acest caz, ei creează întreagă această teorie. Lăsaţi-mă să fiu sinceră. Lula întăreşte guvernul meu, dar există persoane care nu doresc ca el să facă asta”, a spus Rousseff.
Numai că toţi indicii economici nu fac decât să o contrazică pe Rousseff. Semnalele că fostul preşedinte ar putea fi arestat au dus la o creştere a realului brazilian, dar acesta s-a prăbuşit imediat ce au ieşit la iveală maşinaţiunile menite să-l imunizeze în faţa justiţiei. Brazilia a ajuns la o inflaţie de peste 10%, la un şomaj oficial care trece şi el de 10% şi traversează o perioadă de declin economic nemaivăzut de o generaţie.
Există şi analişti care spun că, pe termen scurt, numirea lui Lula i-ar putea oferi preşedintei o gură de oxigen. Pieţele ştiu că Lula este în favoarea unui stimul pentru economie din partea statului şi că Partidul Muncitorilor susţine folosirea rezervelor valutare în acest sens. Ar fi măsuri care ar ridica pe termen scurt economia însă doar pentru ca ea să se prăbuşească şi mai urât peste cateva luni.
Prăbuşirea economică şi instabilitatea politică se intercondiţionează şi aruncă Brazilia într-o spirală periculoasă, mai cu seama că în acest an vor avea loc Jocurile Olimpice de la Rio, prilej pentru revolte sociale majore. Dilma Rousseff a fost acuzată de falsificarea datelor economice în anul 2014, anul în care a fost realeasă, motiv pentru care este supusă unei proceduri de destituire în Parlament. Numai procedurile greoaie (comisii peste comisii parlamentare şi cel puţin zece sesiuni în care Rousseff are dreptul de a se apăra) împiedicau, în opinia exprimată în decembrie de analişti, ca aceasta să fie demisă înainte de Jocurile Olimpice. Acum însă, decizia de a-l scăpa pe mentorul său de justitie, aruncă în spaţiul public ipoteza că şi Dilma Rousseff însăşi nu ar fi străină de scandalul de coruptie de la compania Petrobras. Adeverirea acestor speculaţii vor grăbi cu siguranţa sfârşitul ei politic.
Procurorii au început investigaţia in cazul Petrobras în 2014, pornind însă de la organizaţii de crimă organizată care spălau bani prin intermediul benzinăriilor. Faptul că de aici s-a ajuns la descoperirea unor uriaşe cazuri de corupţie a fost aproape o întâmplare. S-a descoperit că vreme de peste zece ani oficialii numiţi din rândul Partidului Muncitorilor, al fostului presedinte Lula da Silva şi al actualei preşedinte Dilma Rousseff, au încheiat contracte supraestimate cu Petrobras, diferenţa dintre valoarea reală şi cea facturata de compania petrolieră intrând în buzunarul partidului şi fiind folosita pentru o mulţime de comisioane importante pentru elita politică şi economică. Suma estimată este de circa 10 miliarde de reali (3 miliarde de euro).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.