USL= Uniunea Superficială Lacunară

După nouă luni de la victoria covârşitoare la alegerile parlamentare, în loc să dea naştere unui model coerent şi productiv de guvernare, în Uniunea Social Liberală au apărut primele disensiuni şi fricţiuni majore între principalele partide componente, PSD şi PNL, şi între cei doi lideri ai USL, premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu. S-a ajuns să se vorbească la cel mai înalt nivel al PSD şi PNL despre nesusţinerea candidatului comun la alegerile prezidenţiale din 2014 şi despre destrămarea USL.

Primele neînţelegeri evidente au apărut după ce Guvernul condus de Victor Ponta a înaintat Parlamentului proiectul de lege privind exploatarea cu cianuri a zăcămintelor aurifere de la Roşia Montană, care a generat acţiuni de protest în toată ţara. Liderii PNL au fost intrigaţi de conduita duplicitară a premierului Victor Ponta şi a unor miniştri social-democraţi apropiaţi de acesta. Victor Ponta a declarat că a acceptat, ca şef al Guvernului, ca proiectul de lege pentru Roşia Montană să fie înaintat Parlamentului, dar ca deputat va vota împotriva acestuia. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a întors pe dos cutumele şi procedurile constituţionale, declarând că ministerul său va acorda avizul de mediu în funcţie de cum se va pronunţa Parlamentul. Iar ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a emis un aviz opintit, cu atât de multe obiecţii încât proiectul de lege este aproape desfiinţat.

Sesizând un joc la ofsaid din partea PSD, liderul liberal Crin Antonescu a anunţat că partidul său va vota împotriva proiectului Roşia Montană, fapt pecetluit printr-o hotărâre imediată a grupurilor parlamentare ale PNL. În faţa acestei atitudini ferme a liberalilor, premierul Ponta a anunţat afectat că va solicita Parlamentului să respingă de urgenţă proiectul, apreciind că nu mai este cazul să se constituie o comisie parlamentară specială pentru Roşia Montană. În zilele imediat următoare, lideri social-democraţi apropiaţi lui Victor Ponta, ca liderul grupului din Senat, Ilie Sârbu, şi vicepreşedintele Ioan Rus au pus în discuţie susţinerea de către PSD a candidaturii lui Crin Antonescu la viitoarele alegeri prezidenţiale. Crin Antonescu a ripostat imediat şi ferm că nu va face sluj în faţa baronilor social-democraţi, solicitând PSD să se pronunţe clar dacă-l susţine sau nu pentru preşedinţia României. Fostul prim-vicepreşedinte al PNL Ludovic Orban a avut o reacţie mai radicală, solicitând demisia premierului Victor Ponta şi a ministrului Dan Şova, consideraţi vinovaţi principali pentru proiectul Roşia Montană.

Săptămâna trecută, PSD şi PNL au avut poziţii diametral opuse în Comisia parlamentară specială pentru Roşia Montană: parlamentarii liberali au votat, împreună cu cei ai UDMR, pentru respingerea proiectului de lege, în timp ce parlamentarii social democraţi, împreună cu cei ai PC şi PP-DD, au votat pentru adoptarea unui proiect de lege cadru privind exploatarea resurselor aurifere şi argentifere, din care a fost scoasă orice referire la Roşia Montană şi la acordul cu RMGC. PSD şi PNL au poziţii divergente şi în ce priveşte exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. După ce la moţiunea de cenzură din 27 aprilie 2012, în urma căreia a căzut guvernul PDL-UNPR-UDMR condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, principalul capăt de acuzare al USL l-a constituit concesionarea exploatării gazelor de şist companiei americane Chevron, liderii PSD, îndeosebi premierul Victor Ponta, susţin acum cu fervoare exploatarea gazelor de şist de către companiile străine. Liderii PNL nu numai că au o poziţie mai moderată în această problemă, dar un grup de parlamentari liberali au iniţiat un proiect de lege privind interzicerea exploatării gazelor de şist în ţara noastră.

Au apărut apoi disensiuni după aprobarea de către Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului Insolvenţei, în care a fost inserat în mod insidios un articol referitor la presa audiovizuală, care viza închiderea imediată a unor televiziuni critice, începând cu Realitatea TV.

Crin Antonescu a criticat vehement această dispoziţie discriminatorie şi neconstituţională, erijându-se în apărătorul libertăţii presei audiovizuale pe care o luase în cătare principalul său partener politic, Victor Ponta. Preşedintele PNL şi al Senatului a fost deosebit de critic la adresa premierului Ponta şi după implicarea acestuia în schimbarea unor procurori şefi de la DNA, erijându-se în apărătorul independenţei justiţiei. Alte neînţelegeri au fost generate de adoptarea noului Cod Rutier prin care a fost amânată de Guvern trei săptămâni consecutive, în condiţiile în care ministrul liberal de la Interne, Radu Stroe, a dorit adoptarea acestuia prin ordonanţă de urgenţă, în timp ce parlamentarii PSD i-au solicitat să trimită proiectul la forul legiuitor. În a patra şedinţă de Guvern în care s-a aflat pe ordinea de zi, s-a decis ca multdiscutatul Cod Rutier să fie trimis Parlamentului ca proiect de lege. Divergenţele între PSD şi PNL au apărut şi pe tema finalizării privatizării CFR Marfă, noul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, o apropiată a lui Crin Antonescu, nefiind de acord să facă vreo concesie la plată câştigătorului licitaţiei, „investitorul strategic” Gruia Stoica, cunoscut drept un apropiat al lui Victor Ponta. Cert şi regretabil este că privatizarea CFR Marfă a eşuat la fel de lamentabil precum privatizarea Oltchim cu un an în urmă. Se poate spune că Victor Ponta şi-a dat examenul sau doctoratul şi în privatizări eşuate.

Principalul purtător de cuvânt al şefului Guvernului, socrul Ilie Sârbu, a transmis, cu vreo trei săptămâni în urmă, pe cale mediatică, avertismentul că urmează despărţirea PSD de PNL, adică spargerea USL, întrucât ”nu există o soluţie de compromis dacă nu înţelegem că nu se poate continua aşa”. Un alt greu al PSD, Miron Mitrea, a pronosticat ruperea USL până în primăvara anului viitor. Este tot mai evident că PSD urmăreşte să constituie o nouă majoritate parlamentară prin cooptarea cât mai multor parlamentari PP-DD şi prin asigurarea sprijinului parlamentarilor UDMR şi ai celorlalte minorităţi naţionale. În acelaşi timp, Crin Antonescu şi Vasile Blaga pun la cale refacerea fostei alianţe de dreapta PNL-PDL. Pare tot mai puţin probabil ca PSD şi PNL să sărbătorească împreună aniversarea unui an de la câştigarea ultimelor alegeri parlamentare. După ce a reprezentat ultima speranţă a românilor, după ce a câştigat covârşitor alegerile parlamentare, obţinând o majoritate mai mult decât confortabilă (70%), USL este pe cale să devină cea mai trecătoare coaliţie de guvenare din istoria postdecembristă a României. ”Patrulaterul roşu” (PDSR-PUNR-PRM-PDAR) şi coaliţia CDR-PD-UDMR au rezistat la guvernare un mandat integral de patru ani, iar Alianţa DA PNL-PD a guvernat aproape doi ani şi jumătate.

Potrivit ultimului barometru de opinie dat publicităţii (realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului Adevărul), numai circa o treime (34,8%) dintre români mai au încredere în Guvernul USL condus de Victor Ponta. Scăderea drastică a încrederii populaţiei în actualii guvernanţi este explicabilă în condiţiile în care au eşuat atât marile obiective politice ale Guvernului Ponta (revizuirea Constituţiei şi regionalizarea României), cât şi marile privatizări prognozată (Oltchim, CFR Marfă), la care se adaugă, în bilanţul de un an şi jumătate al guvernării USL, înregistrarea unei creşteri economice sub jumătate din cea preconizată, ajungerea în pragul colapsului a majorităţii intreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea inflaţiei şi şomajului, scumpirea alimentelor şi utilităţilor, nereducerea fiscalităţii (îndeosebi a TVA şi CAS) şi majorarea taxelor locale şi accizelor, reducerea sub jumătate a gradului de colectare, subfinanţarea în continuare a educaţiei şi sănătăţii, ajungerea administraţiei locale la limita de avarie, dublarea datoriei externe. Divergenţele şi eşecurile USL îşi găsesc explicaţia în imaturitatea, superficialitatea, inconsecvenţa, amatorismul sau orgoliul nemăsurat al unor lideri ai USL, îndeosebi a premierului Victor Ponta. Dupa un an şi jumătate de guvernare, USL a devenit, din păcate, o Uniune Superficială şi Lacunară pentru România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.