Declarația lui Tudose care poate arunca în aer sistemul bancar

Premierul Mihai Tudose a continuat atacurile la adresa băncilor care nu fac profit în România și, duminică seara, la Antena 3, a făcut cea mai gravă declarație dintre toate cele spuse până în prezent. Acesta a dat de înțeles că va ieși în public cu o listă neagră a băncilor și că va cere deponenților să își retragă economiile de acolo. „Au început controale peste tot, şi vă dau un exemplu cu băncile. Avem 36 de bănci active, 18 sunt pe profit şi 18 nu. Eu cred că trebuie să le ajutăm (…) poate facem o fundaţie să le dăm nişte bani că, înţeleg că ei au venit aici să ne ajute, să, nu ştiu, sunt subsidiare ale Crucii Roşii sau, pur şi simplu, au venit aici crezând că toţi suntem cu tricouri cu: fraierii noştri! ANAF-ul a început controlul la două dintre ele să vadă cum şi ce se întâmplă. Eu vă spun foarte sincer şi-mi asum, o să ajungem până a la ieşi public şi a spune: domne’, băncile astea nu au profit, de un an, de doi, de trei, de patru, nu ştiu dacă este foarte „safe” să vă ţineţi economiile acolo. (…) Iertaţi-mă, e o bancă, dacă ea nu are profit, e pe pierdere, păi nu riscă să intre în faliment ?” a declarat Tudose. Dacă se ajunge la situația prezentată de premier atunci vom avea parte de fenomenul bank-run, adică o retragere masivă a economiilor din bănci, ceea ce va duce bineînțeles la falimentul băncilor în cauză. Și cum băncile sunt legate între ele vom avea parte de un efect de domino care va afecta întregul sistem economic.

În primă fază, deponenții, persoane fizice sau juridice, băncile care și-au plasat banii în banca falimentară își vor pierde total sau pațial depozitele constituite. Aceste pierderi vor duce la creșterea vulnerabilității lor la provocările pieței imediate sau viitoare. Această pierdere va genera fenomenul de retragere masivă a depozitelor în cadrul întregului sistem, nu doar a instituțiilor arătate cu degetul. Băncile vor fi percepute ca fiind nesigure și în consecință se vor confrunta cu o scădere importantă a resurselor atrase. Retragerile masive vor avea ca efect scăderea lichidităților băncilor. Persoanele care își vor elimina economiile vor căuta alte forme de plasament, în special spre investiții neproductive, precum obiecte din aur sau alte metale prețioase sau opere de artă. În plus, va avea loc o migrație a economiilor bănești în afara granițelor țării acolo unde există șanse mai mari pentru investiții mai sigure. Această hemoragie va avea consecințe nefaste asupra relansării și dezvoltării economice. O altă bună parte din economii va fi plasată în valute liber convertibile, ceea ce ar conduce la creșterea cererii pentru aceste valute și devalorizarea accentuată a monedei naționale.

Totodată, oamenii se vor îndrepta și spre achiziția de proprietăți imobiliare sau obiecte de uz casnic, fenomen ce va duce la creștere prețurilor și, implicit, la inflație. Și nu în ultimul rând, România riscă o serie de procese de amploare pentru că băncile de aici sunt în marea lor majoritate filiale sau subsidiare ale unor grupuri financiare din străinătate.

Lista celor cu pierderi

Băncile care activează pe piața din România acordă credite și atrag economii de la persoane fizice și juridice și de la alte bănci, împrumută statul și participă la circuitul economic al țării. Scot profit sau raportează pierderi. Din 2011 și până în 2016, foarte multe dintre ele au cumulat minusuri de milioane de lei, majoritatea chiar în fiecare an din perioada amintită. Lista băncilor care au raportat pierderi cumulate în 2011-2016 cuprinde Porsche Bank România, Veneto Banca SCPA Italia Sucursala București, Piraeus Bank România, Banca Transilvania, Banca San Paolo IMI Bank România, Emporiki Bank-România, Banca Română de Scont SA-Brașov, Nova Bank, Marfin Bank, Ideea Bank, Banca Corcială Carpatica, Banca de Investiții și Dezvoltare BID, Procredit Bank, Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia – Sucursala România, BNP Paribas Fortis – Sucursala București, Bank Leumi România, Banca Renașterea Creditului Românesc Credit Bank, Banca Comericală Română, Bankoop – Banca Generală de Credit și Promovare, Banca Comercială Feroviară, Garanti Bank, The Royal Bank fo Scotland PLC, Edinburgh – Sucursala România, Banca Internațională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Românească Membră a Grupului National Bank of Greece, Partria Bank, Credit Europe Bank, Bancpost National Bank of Greece SA Sucursala București, OTP Bank, Banca Columna.

Pe listă se află astfel 6 din cele 11 bănci sistemice, adică BCR, Banca Transilvania, Bancpost, Garanti, OPT și Piraeus. Conform BNR, grupul instituțiilor de credit având un caracter sistemic deține 79,1% din activele sectorului bancar românesc la data de 30.06.2016, asigurând cea mai mare parte a serviciilor financiare către economia reală (80,1% din creditele în stoc; 80,2% din depozitele atrase; 57,5% din plățile efectuate), din perspectiva complexității derulează 94,3% din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate extrabursiere, plasează 91,9% din activele transfrontaliere și atrag 88,1% din pasivele externe, iar în privința interconectivității cu celelalte entități care activează în domeniul financiar, furnizează 65,2% din activele intrafinanciare, utilizează 84,5% din pasivele intrafinanciare și dețin 98,9% din stocul de obligațiuni emise.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.