Parlamentul Greciei a eşuat a doua oară în încercarea de a alege preşedintele ţării, o situaţie care poate conduce la alegeri parlamentare anticipate.
Conform unui comunicat oficial, 168 de parlamentari s-au pronuţat în favoarea fostului comisar Stavros Dimas, dar erau necesare 200 de voturi pentru a fi ales preşedinte. Miercurea trecută, Stavros Dimas a primit 155 de voturi.
Turul al treilea, și ultimul, va avea loc pe 29 decembrie. Dacă nu se va reuși alegerea președintelui, parlamentul va fi dizolvat și urmează alegeri anticipate. În sondaje conduce stânga radicală, Syriza, care se pronunță pentru parasirea zonei euro și renunțarea la plata datoriei externe a Greciei. Este motivul pentru care actualul guvern, precum și liderii europeni se tem de o revenire la situația de criza economica și politică din urmă cu doi ani.
Ilias Nicolacopoulos, politolog și profesor la Universitatea din Atena, declara însă pentru Liberation că este puțin probabil ca aceste temeri să se adeverească.
Într-adevăr, sunt șanse foarte mari ca parlamentul să nu reușească alegerea unui președinte și să fie dizolvat, caz în care alegerile legislative vor avea loc cel târziu pe 1 februarie.
Cel mai interesat în organizarea anticipatelor (alegerile la termen ar urma să aibă loc in iunie 2016) este însuși premierul conservator Antonis Samaras. Partidul său, Noua Democratie, pierde teren în sondaje – 27-28% față de 32-33% în cazul Syriza – iar sistemul electoral care oferă primă electorală consistentă primului partid, ar face ca Syriza să obțină guvernarea. Anticipatele ar putea însă limita avansul stângii radicale, care ar fi nevoită să recurgă la un sistem de alianțe instabil. Aceasta ar face ca tânărul lider al Syriza, Alexis Tsipras, să nu aiba spațiu de menevră suficient pentru a lua decizii precum cele clamate de aripa dură a partidului: părăsirea zonei euro sau chiar a UE. Acesta este calculul politic al actualei puteri.
Stânga radicală elenă nu are decât un program economic structurat, necum unul social, fapt pentru care alegerile anticipate o pot prinde pe picior greșit, spuna Ilias Nicolacopoulos.
Cât privește partea economică, teama că Grecia ar putea părăsi zona euro sau chiar UE nu este una fundamentată. Programul Syriza nu este decat o prelungire al celui socialist, al PASOK, și nu face referiri clare la asemenea scenarii. Tsipras s-a promnunțat împotriva euro, însă ulterior a sustinut rămânerea Greciei în zona euro. El nu dorește decât renunțarea la plata datoriilor către creditorii privați, circa 3,5 miliarde de euro. În rest, Tsipras dorește o renegociere a termenilor rambursării a 10 miliarde de euro catre Banca Centrală Europeană, precum și a fondurilor împrumutate de la Mecanismul European de Stabilitate și de la statele europene, în special Germania.
Nici grecii nu ar fi de acord cu ieșirea din zona euro. 75% dintre ei sunt in favoarea rămânerii în zona euro, cu doar 10% mai puțini decât înainte decriza care a lovit țara în 2010. În schimb, încrederea în UE a scăzut de la 90% la doar 10%.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.