Adevăratele îngrijorări: industria nu arată deloc bine

Creșterea economică din luna iunie a scăzut față de cea din mai, conform Barometrului Industrial, un sondaj realizat de IRSOP și SNSPA în rândul unui eșantion reprezentativ de manageri din economia românească. Scăderea era previzibilă pe baza tiparelor din anii trecuţi. Vara, activitatea din industrie e mai slabă. Sezonalitatea afectează cererea şi motoarele încetinesc. Numai că de data aceasta declinul a început cu trei luni în urmă, iar în iunie s-au împlinit patru luni de scădere consecutivă. Ceea ce vedem acum este un efect sezonier care se adaugă la un curs descendent preexistent. Încetinirea s-a produs la nouă din unsprezece indicatori măsuraţi de Barometru. În plus, a continuat să scadă şi încrederea managerilor în activitatea viitoare. Semnele nu sunt bune. Orice declin care durează, produce costuri şi îngreunează recuperarea. Pe de altă parte, când avansul industriei slăbeşte mai mult de trei luni la rând e posibil ca economia în ansamblu să înceapă să sufere. În fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.

Producția

Volumul producţiei avea 65 de puncte în martie şi a ajuns la 55 în iunie. Creşterea rămâne pozitivă (peste 50), dar riscă să cadă sub 50 de puncte, în zona de contracţie. Stocurile sunt mai degrabă subdimensionate, datorită activităţii scăzute. Totuşi, observăm o uşoară urcare a stocurilor de la 47 de puncte în mai la 49 în iunie. Când activitatea scade iar stocurile cresc uşor înseamnă că firmele au dificultăţi şi în desfacerea produselor finite. Furnizorii nu par să creeze probleme deosebite în industrie. Circa nouă din zece firme raportează constant că timpul în care obţin materialele comandate de la furnizori a rămas neschimbat. Când timpul de livrare e staţionar înseamnă că firmele adaptează cumpărarea la nevoile curente ale producţiei şi probabil au relaţii vechi cu furnizorii. În plus, când cererea e mică, cumpărătorii au putere mare de negociere asupra furnizorilor, inclusiv în privinţa timpului de aşteptare.

Cererea

Comenzile noi au atins 53 de puncte, faţă de 58 în mai şi 63 în martie. Scăderea s-a produs preponderent pe seama cererii interne. Cererea subţire şi mai ales descrescătoare are efect demoralizant şi afectează puternic încrederea managerilor. Comenzile pentru export reprezintă o rază de lumină în peisaj. Indexul lor a crescut de la 52 în mai, la 57 în iunie şi se află peste media primelor 5 luni ale anului. Era şi timpul, pentru că din februarie până în mai indexul a traversat 5 luni de scădere continuă. Probabil că exportatorii beneficiază în prezent de o conjunctură favorabilă şi rămâne să vedem dacă avansul se păstrează sau va fi şi el afectat de sezonalitate. Importurile de materii prime au scăzut foarte puţin de la 61 în mai la 60 în iunie. Dar indexul este fix la nivelul mediei pe primele 5 luni din 2018 şi 2017, iar în iunie, aproape două treimi din firme au raportat un nivel neschimbat al activităţii de import. Aceste date arată că importul se menţine la un nivel ridicat.

Forța de muncă

Numărul de angajaţi a continuat să scadă de la 50 în mai la 47 de puncte în iunie şi a intrat în zona de contracţie. E posibil să se repete situaţia din 2017 si 2016, când forţa de muncă în industrie s-a micşorat în toate cele trei luni de vară – iunie, iulie şi august. Cauza este sezonalitatea dublată de cererea slabă din perioada premergătoare. Situaţia prezice însă scăderi la veniturile bugetare din taxe şi impozite.

Costuri și venituri

Costurile de producţie rămân mari. Se află din nou la 70 de puncte faţă de 69 în mai. Numai 3% din firme raportează scăderi de costuri. E posibil ca în iulie şi august indicatorul costurilor să scadă puţin, pe fondul activităţii mai slabe, dar ne aşteptăm să crească din nou în septembrie. Preţurile încasate de firme nu au mai crescut. Dimpotrivă s-au redus cu un punct, de la 61 în mai la 60 de puncte în iunie. Trei din patru firme (73%) raportează preţuri neschimbate faţă de luna anterioară. Numai 3% menţionează scăderi. Tiparul sugerează o posibilă domolire a presiunii inflaţionare pe perioada verii.

Așteptările

Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 63 în mai la 59 în iunie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Anul trecut „aterizarea” aşteptărilor a fost mai lină în primele 6 luni, de la 67 în ianuarie la 59 în iunie. În 2018, „aterizarea” a fost ceva mai dură, de la 71 în ianuarie la 59 în iunie. Scăderea aşteptărilor înseamnă că managerii nu au semnale de redresare. Doar exportatorii fac excepţie. Indicatorul de încredere privind comenzile pentru export a crescut de la 63 în mai la 66 în iunie. În general, managerii care se află într-o situaţie mai bună au o încredere mai mare că situaţia va rămâne bună şi în continuare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.