Dificultățile cu care trebuie să se confrunte antreprenorii români depășesc, de multe ori, capacitățile de predicție a oricărui plan de afaceri. Dincolo de provocările firești ale mediului de business, birocrația complicată și cadrul normativ neadaptat complică viața antreprenorilor.
Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, pune lupa pe hibele cadrului legislativ care îngreunează activitățile antreprenorilor români. Într-un interviu în exclusivitate pentru Cotidianul, Jianu afirmă că legislația românească este una anacronică şi pune în cârca oamenilor de afaceri obligații normative inutile. „Sunt foarte multe lucruri legislative care nu sunt aduse la zi în ceea ce privește dezvoltarea economiei bazate pe cunoștințe. În sfera întreprinderilor mici și mijlocii sunt foarte multe reglementări anacronice, care nu mai au legătură cu viața de zi cu zi.“
Acordul obligatoriu al vecinilor
Printre prevederile legale împovărătoare pentru afacerile mici și mijlocii, Florin Jianu (foto) punctează un aspect care inhibă chiar demersurile de inițiere a anumitor afaceri. „Din Legea societăților comerciale, un exemplu este obligativitatea obținerii acordului din partea vecinilor“, subliniază Jianu. Potrivit acestuia, „dacă vorbim despre o firmă din sfera IT sau a serviciilor, care nu presupune că faci zgomot, că deranjezi, să iei de la vecini, de la proprietari, toate semnăturile, asta presupune o întreagă aventură“. O altă prevedere legală asupra căreia Florin Jianu atrage atenția se referă la restrângerea posibilității unei persoane de a deține 100% din acțiunile mai multor firme: „La fel, rămasă în Legea societăților comerciale este obligativitatea să nu poți fi acționar 100% decât într-o singură firmă. Cred că era valabil în anii ’90, când nu știam încotro va merge economia. Dar acum, în 2018, să nu poți face pe numele tău decât o singură societate comercială în care să fii acționar 100% este anacronic, și nu în pas cu ceea ce se întâmplă la nivel european și global“.
Un alt anacronism similar observat de președintele CNIPMMR se referă la obligativitatea unităților comerciale de a afișa anumite informații. „De asemenea, magazinele sau restaurantele sunt obligate să aibă afișate diverse anunțuri. Spre exemplu, trebuie afișat adaosul comercial, între cât și cât este adaosul tău comercial. Și acest lucru era valabil tot în anii ’90, când, pe de o parte, era o inflație foarte mare, pe de altă parte, prețurile afișate erau schimbate. Lucrul acesta, cu afișarea adaosului comercial, nu are niciun fel de impact, nu ajută în niciun fel nici clientul, nici întreprinzătorul. Vedem tot felul de hârtii afișate, tot felul de informații care nu ajută nimănui“, a declarat Florin Jianu.
Hățișurile birocratice
Președintele Consiliului Întreprinderilor Mici și Mijlocii a atras atenția asupra birocrației excesiv de stufoase: „Una dintre legile pe care noi le-am propus este aceea a debirocratizării, o lege cu un articol unic, în care să fie stipulat faptul că statul trebuie să se abțină în a solicita informații pe care deja le deține. Dacă vorbim despre baze de date cu întreprinzătorii care au datorii la bugetul de stat, nu trebuie să-ți solicite ție, ca întreprinzător, o instituție această informație pe care o poate accesa foarte simplu în baza de date a ministerului de resort. Dacă ție, ca cetățean, ți se cere o copie a buletinului, cum se cere peste tot, la toate instituțiile publice, acest lucru ar putea fi foarte ușor evitat prin accesarea bazei de date a Ministerului de Interne. Astfel de exemple sunt multiple, legislația ar trebui scanată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, de parlamentari și să o coreleze cu ce se întâmplă la nivel european și global. La nivel european există o tendință înspre simplificarea legislației. Foarte multe legi care nu se mai aplică, dintr-un motiv sau altul, precum dezvoltarea tehnologică, ar trebui reduse. Toate legile cu incidență asupra mediului de afaceri sau asupra cetățenilor, a unei părți a societății, a unei comunități profesionale, ar trebui codificate în așa fel încât să existe un cod al comerciantului, un cod al profesiilor liberale, un cod al întreprinderilor mici și mijlocii și așa mai departe. Sunt foarte multe lucruri legislative care nu sunt aduse la zi în ceea ce privește dezvoltarea economiei bazate pe cunoștințe. În sensul în care Internetul este extrem e dezvoltat, digitalizarea ar trebui să predomine în sfera serviciilor publice. Și dacă discutăm despre un simplu certificat care se eliberează pe hârtie, un certificat de la ANAF sau primării, care sunt valabile doar pe hârtie și care, după opinia noastră, ar trebui cu totul interzise în a fi solicitate întreprinzătorilor“, a susținut Florin Jianu.
Statul ignoră nevoile antreprenorilor
Modul urechist în care sunt elaborate măsurile legislative care afectează mediul de afaceri îi neliniștește pe antreprenori. Potrivit lui Florin Jianu, Parlamentul și Guvernul țin prea puțin seama de nevoile oamenilor de afaceri în momentul dezvoltării anumitor politici: „Ceea ce noi facem constant la Consiliul Național al IMM-urilor este realizarea de analize de impact și a testului IMM. Pentru orice inițiativă legislativă, noi realizăm aceste analize de impact pe mii de întreprinzători care ne dau un feedback și pulsul acelei măsuri legislative. De prea multe ori, statul nu ia în seamă aceste propuneri care nu vin neapărat din partea unei organizații patronale, ci din partea întreprinzătorilor care sunt direct afectați de aceste măsuri. Or, în momentul în care 80-90% din întreprinzători, pe o anumită măsură, precum split TVA sau transferul contribuțiilor, spun că nu este o măsură așteptată și benefică şi va avea aspecte negative prin aplicarea ei, trebuie să se țină seama“. Pe de altă parte, susține Florin Jianu, contribuția efectivă a mediului de afaceri asupra cadrului legislativ este zădărnicită de aplicarea ineficientă a modificărilor propuse. „Foarte multe legi au plecat de la Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii. Toate cele trei legi ale IMM-urilor au plecat din partea Consiliului. La momentul anilor respectivi, ele au fost modernizate, aduse la zi. Problema nu este neapărat a lipsei cadrului legislativ, cât a aplicării instrumentelor din legile cu incidență asupra mediului de afaceri“, a declarat președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Neliniștile antreprenorilor
Un studiu realizat de KeysFin în luna decembrie 2017, în cadrul căruia au fost consultați peste 150 de oameni de afaceri, observa că „oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat şi chiar cu unele semne de îngrijorare evoluţia reală a economiei în acest an“. Astfel, potrivit Agerpres, care îi citează pe analiştii de la KeysFin, printre principalele temeri ale antreprenorilor privind soarta economiei în 2018 se numără „inflaţia, deprecierea leului şi incertitudinile legate de cadrul fiscal, care sunt principalele semnale ridicate de mediul de business. Codul fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut şi perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condiţiile unui cadru fiscal instabil, mulţi dintre oamenii de afaceri şi-au amânat planurile de investiţii, de extindere a afacerilor, şi asta, mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoţite şi de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România“.
birocratia are rostul blocarii dezvoltarii Romaniei. este programata, este un fel de tinta strategica si deriva din tradare si incompetenta. asta este evidenta anilor scursi incepind cu 1989.
Legislatia actuala e foarte permisiva cu firmele cand prevede ca acordul vecinilor e obligatoriu pentru functionarea unei firme intr-o cladire rezidentiala. In mod normal ar trebui sa prevada interdictia de a functiona intr-o cladire rezidentiala. Chiar daca e vorba de IT, contabilitate, servicii, activitatea firmelor e incompatibila cu regimul rezidential. Fac zgomot la alte ore decat locatarii normali, chiar si doar miscandu-si scaunele pe role de colo colo sau dezbatand cu voce ridicata, creaza trafic excesiv, au multi vizitatori, trantesc usile la lift, etc. Si nici nu-si platesc partea la intretinere. La noi pe scara e o firma care figureaza cu zero persoane la intretinere, dar zgomot face. Astazi sunt destule cladiri de birouri unde astfel de firme isi pot inchiria spatii mai mici sau mai mari, dupa nevoi. Ar fi cazul sa terminam cu firmele de apartament, care reprezinta si o forma de evaziune fiscala, ca si masina de servici.
da’ cum sa nu simta locuitoru’ roman cat de barosan e inspectoru’ imbecil care-l controleaza de orice-i poate trece prin cap, ca sa simta cine face regulile pe-aici …???
Mie mi se pare fantastic cum trebuie sa stai la cozi pentru a da bani statului. In 2018!!!!! Ei inca sunt la penita si calimara cand altii sunt la servere si semnaturi digitale. Statul in loc sa faciliteze, sa automatizeze si sa simplifice colectarea de bani la buget – o complica prin angajarea pilelor si a incompetentilor sau prin „castigarea licitatiilor” de catre firme gen sebi ghita, care livreaza software de mana a 15-a la suprapret. Asta in conditiile in care exista SAP sau Oracle pe lumea aceasta. Pana cand nu vor angaja profesionisti reali, absolventi de drept si contabilitate (dar nu la private dubioase) pe care sa ii renumereze respectabil vor exista aceste probleme. Simplu. Cat despre acordul vecinilor sa stiti ca nu este neaparat ceva rau – exista destule abuzuri. Si inca ceva – nu trebuie luat de la absolut toti locatarii unui bloc, doar de la apartamentele adiacente. Daca firma e la etajul 10 nu trebuie luata semnatura de la parter.
Sa vedeti RADET cum incurajeaza initiativa privata : potrivit contractului cu ea ,o firma priva plateste incalzirea spatiului de doua camere la bloc in dec 2018 atentie …939 lei !!!