Afirmaţii cutremurătoare la Institutul de Fizica Pământului

„De la începutul anului şi până astăzi nu ne-au dat niciun ban pentru reţeaua de interes naţional numită reţeaua de observatoare seismologice. Este o sumă aferentă lunii ianuarie, februarie, martie, aprilie şi o parte din decembrie, pe care nu vor să ne-o deconteze. Directorul şi cu directorul general, cu contabila, au fost la ministru, s-a dat dispoziţie să se plătească, nu s-a plătit nimic. Reţeaua acoperă toată ţara, avem la Vrâncioaia, la Ploştina, la Muntele Roşu, la Carcaliu, la Târguşor, în Oltenia, în depresiunea Haţeg, la Deva, în Munţii Apuseni, în nord în Maramureş, Crişana”, au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, surse din cadrul INFP.

Lipsa unui buget privind cheltuielile de funcţionare ar putea pune institutul în imposibilitatea de a mai colecta date şi de a stabili zonele de producere a unor seisme sau intensitatea acestora, arată sursa menţionată.

„Ce înseamnă subfinanţare? În momentul în care se strică ceva nu mai avem bani să reparăm. Dacă se strică reţeaua, nu mai furnizăm date concrete. Şi o baterie dacă trebuie să schimbi, schimbi, una, două, trei din banii tăi, dar nu poţi face lucrul ăsta la infinit. Dacă nu avem bani, reţeaua poate ajunge în situaţia de a nu mai funcţiona, nu mai putem localiza cutremurele, nu mai putem face studiu de sursă seismică, nu mai putem raporta pe plan internaţional pentru că suntem membri în diverse societăţi şi asociaţii de seismologie unde se contorizează cutremurele la nivel global, Europa, Mediterana şi mările învecinate. Ne excludem din toate”, potrivit sursei citate.

Totodată, lipsa unor bugete afectează nu numai funcţionarea sistemelor seismice ale Institutuluiui Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, dar şi angajaţii instituţiei.

„Suntem 110 oameni toţi, cu toate observatoarele noastre din ţară, cu oameni de servici, cu şoferi, cu tot. Ei nu sunt în stare să finanţeze 110 oameni care sunt membrii Tratatului pentru Combaterea Experienţelor şi Exploziilor Nucleare. Avem contracte cu AFTAC-ul (Air Force Technical Application Center -n.r.) pentru monitorizarea activităţii seismice naturale şi artificiale. Este adevărat că ei finanţează 99,9 la sută, dar şi noi trebuie să finanţăm ceva. Avem reţea de monitorizare a frecvenţelor foarte joase, avem reţea de staţii GPS, suntem membri în diverse asociaţii în care oferim date, primim date. S-a ajuns că începem să nu mai ne luăm bonurile de masă, se renunţă la ele pentru a acoperi salariile. Ce facem mai departe, nu ştiu, care va fi pasul doi „, au mai spus sursele INFP pentru MEDIAFAX.

Conform Hotărârii de Guvern nr.1947 din 10.11.2004, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului se află în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi de ministerul coordonator şi se aprobă prin ordin al ministerului coordonator, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Institutul naţional hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finanţarea efectuându-se din surse proprii şi din credite bancare, precum şi din surse bugetare, prin ministerul coordonator.

Chiar dacă finanţarea poate fi făcută din surse proprii, nemulţumirea este legată de suma alocată din bugetul de stat pentru funcţionarea instituţiei. Spre exemplu, potrivit unor documente publice, în anul 2016, din bugetul de stat INFP a primit 230.000 de lei.

Ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Burnete, a declarat, pentru MEDIAFAX, că fondurile alocate Institutului pentru Fizica Pământului sunt gestionate de directorii din cadrul instituţiei.