Alegeri în Moldova: bătălia mediatică Rusia-România și oferta electorală

Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova s-au deschis duminică dimineaţă, peste trei milioane de cetăţeni fiind aşteptaţi la urne pentru a-i alege pe cei 101 deputaţi, într-un scrutin crucial care va decide dacă ţara continuă pe calea europeană sau se apropie de Rusia.

Liberalizarea vizelor și asocierea Republicii Moldova la UE sunt marile realizări ale actualei guvernări de la Chișinău si ale actualului Parlament. Niciuna însă nu este ireversibilă, fiind condiționate de respectarea normelor democratice europene și, în egală, măsură, putând fi anulate de către o nouă majoritate parlamentară. Întoarcerea Republicii Moldova cu fața către Moscova este încă posibilă, iar alegerile parlamentare din 30 noiembrie sunt unele decisive, atât geopolitic, cât și la nivel de societate.

Drama din Ucraina a grăbit procesul asocierii Republicii Moldova la UE. Rămasă (o șansă redusă are și îndepărtata Georgie) singura țară din Parteneriatul Estic care mai putea salva credibilitatea acestui instrument născocit de Bruxelles, Republica Moldova a parafat cele două acorduri în noiembrie 2013, iar apoi, pe un calendar devansat, a semnat acordurile, în luna iunie 2014. Pe fondul ofensivei ruse în fostul spatiu sovietic, a fost grăbită și liberalizarea vizelor UE pentru cetățenii moldoveni, acord care a intrat in vigoare în luna aprilie.

Bătălia mediatică, pierdută de România?

”Una dintre concluziile acestor alegeri este că România a pierdut bătălia pentru spațiul informațional al Republicii Moldova. Și a pierdut-o, dramatic pentru românii din acest spațiu, în favoarea Federației Ruse”, scrie jurnalista Lina Grâu.

Din cele 17 posturi TV monitorizate, în 2013, într-un studiu efectuat în Republica Moldova, 12 sunt retransmise din Rusia, 2 – din România și doar trei sunt sută la sută autohtone.

Prime este cel mai vizionat post de televiziune din Republica Moldova și acoperă teritoriul țării aproape în totalitate. El retransmite practic emisiunile Canal 1 din Rusia (Pervîi Hanal), canal finanțat de guvernul Federatiei Ruse.

Gazprom deține rețelele de televiziune NTV și THT, compania satelit NTV Plus, dar și posturi de radio Ecoul Moscovei și Comedie radio, și servicii de video online Rutube și Now.ru.

Revenind la situația din actuala campanie electorală, victoria peste Prut, în primul tur al prezidențialelor din Romania, a lui Victor Ponta relevă o mare vulnerabilitate a taberei pro-europene. S-a întâmplat așa pentru că ”televiziunile locale – surpriză! – sunt controlate de un băiat bun – în țară i s-ar spune mogul de presă – care a lăsat acum niște ani TVR-ul fără frecvență națională (adică a scos-o pe ușă-afară din Republica Moldova) și care retransmite în Republica Moldova postul public de televiziune din Rusia ORT, prin intermediul căruia VV Putin a destabilizat Ucraina și încearcă să refacă URSS-ul”, scrie Lina Grâu, cu referire la oligarhul Vladimir Plahotniuc, despre care vom vorbi mai jos.

Concluzia este că sursa independentă de informare rămâne mediul virtual, accesibil doar în mediul urban, minoritar peste Prut.

Apoi, scrie aceeași Lina Grau, ”nu poți să deschizi un televizor și să vezi ce se întâmplă în România: informația este atent filtrată și servită dozat de televiziunile docile ale baronilor de presă de la Chișinău. Poți deschide televizorul și vedea zeci de posturi TV rusești și niciunul românesc. Revenirea TVR-ului în Republica Moldova a fost o pură ficțiune, iar Radio Chișinău, care trebuia să devină vârful de lance al informării în spirit european și românesc în acest spațiu s-a transformat, regretabil, în unul dintre marile eșecuri ale Radio România”.

Voturile din diaspora, o situație răsturnată față de România

Un alt aspect de importanță majora o reprezintă diaspora moldoveană, împărțită în mod egal intre Est si Vest, cu viziuni total diferite în privința căii de urmat de către Chișinău.

În 2013, din Rusia veneau 65,6% din transferurile de bani în Republica Moldova. Urmează apoi Italia (9,1%), Israel (5,4%), SUA (4,9%), Franța (1,3%). Mai mult, în structura transferurilor valutare predomină rubla rusească, ponderea căreia în august 2013 a atins maximumul istoric de 37,2%, depășind ponderea transferurilor în euro (32%) și în dolarul SUA (30,8%).
Datele oficiale arată că sunt 520.000 (cifra neoficială merge către un milion) de cetățeni moldoveni plecați în străinătate pentru a câștiga mai bine. Dintre cei care au plecat pe perioade lungi, 56% sunt în Rusia, 22% în Italia, 22% în Spania. Dintre cei care muncesc sezonier, 81% lucrează în Rusia și 7% în Italia.

Ei bine, în aceste conditii, repartizarea secțiilor de votare făcuta de guvernul pro-occidental încearcă să reducă din handicapul reprezentat de impactul mai mare al presei pro-ruse și de numărul moldovenilor ce lucrează în Rusia.
Astfel, în Federația Rusă sunt organizate doar cinci sectii de votare, în timp ce în Italia, spre exemplu (la un numar mult mai mic de moldoveni) sunt organizate 25 de secții. Urmează secții numeroase în Franța, Portugalia, Marea Britanie și, evident, România (11 secții).

La ce se gândesc moldovenii în cabina de vot

Înainte de trece în revistă oferta electorală, este necesar a vedea care este starea de spirit a populației și principalele preocupări. De la preluarea puterii de către pro-occidentali și până în 2013, in Republica Moldova au fost investiti 5,4 miliarde de lei moldovenesti veniți din granturi, donații și împrumuturi din Vest. Cu toate acestea, nivelul de trai rămâne cel mai scăzut din Europa, iar corupția este în floare.

În aceste condiții, Barometrul de Opinie Publică din această luna arată că principala preocupare a moldovenilor este, în mod firesc, viitorul copiilor și grija zilei de mâine. Nimic despre orientarea strategică a țării și despre pericolul reprezentat de Rusia.
În cazul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 44% ar vota pentru, iar 35% – contra. Ponderea persoanelor care sunt împotriva aderării la UE pare să fi încetinit trendul de creștere din ultimii 2 ani.
Barometrul a testat atitudinea populației cu privire la eventuala aderare la Uniunea Vamală RusiaBelarus-Kazahstan. 47% din populația chestionată se pronunță pro, în special minoritățile etnice.

Fiind puși în situația de a alege fie o opțiune, fie alta, respondenții s-au divizat în două grupuri aproximativ egale: 43% pentru Uniunea Vamală și alte 39% pentru Uniunea Europeană (preponderent populația tânără, cu nivel înalt de studii și nivel socio-economic înalt).
Totodată, studiul înregistrează și o creștere nesemnificativă a susținătorilor aderării Republicii Moldova la blocul militar NATO – de la 15% în mai 2012 la 18% în prezent.

Oferta electorală

Dintre partidele proeuropene aflate la guvernare acum, doar PLDM a ales să facă promovarea puternică căii europene a Republicii Moldova, în timp ce fostul partid de guvernare, Partidul Liberal, considerat singurul partid pro-românesc, a optat chiar pentru a discuta eliminarea neutralităţii Republicii Moldova – sesizată la Curtea Constituţională drept incompatibilă cu prezența trupelor ruse pe teritoriul RM – şi aderarea Republicii Moldova la NATO.

În rest, partidele aflate astăzi la guvernare, PLR şi PDM, au evitat să realizeze campania pe teme pro-europene, greu de prezentat publicului.

Partidul Democrat (16-17% în sondaje)

Partidul Democrat din Moldova are o platformă electorală intitulată ”Creștem Moldova!” , în care se arată că partidul este „categoric favorabil menţinerii bunelor relaţii cu Federaţia Rusă”. „Cursul de integrare în UE a ţării noastre nu este o acţiune îndreptată împotriva Rusiei, ci o decizie în favoarea Moldovei”, motiv pentru care ”vom continua dialogul cu Federaţia Rusă pentru a ridica restricţiile la importul produselor moldoveneşti şi pentru a îmbunătăţi colaborarea bilaterală”. Democratii mai vor sa acorde, in continuare, un rol important Autonomiei Gagauze in sistemul politic national.

Partidul Democrat, reorganizat acum circa 15 ani sub conducerea lui Dumitru Diacov (fost correspondent Tass la București înainte de 1989 și cu o fiică ce a fost căsătorita cu fiul marelui oligarh moldovean Anatol Stati – ce are afaceri petroliere în spațiul ex-sovietic, susținând miscarea anti-comunistă în 2009, pentru a trage apoi sforile mult mai discret în timpul guvernării pro-occidentale), este un partid dominat de o serie de disidenți din Partidul Comunistilor. Aceștia, în frunte cu Marian Lupu, au dezertat din tabăra lui Voronin în vara anului 2009 și au adoptat un discurs moderat pro-european, cu reticențe însă în ceea ce privește folosirea limbii române și studiul istoriei românilor.

Acum, partidul este dominat de oligarhul Vladimir Plahotniuc (sau Vlad Ulinici cum stă scris n actul sau românesc de identitate – o problema de dublă identitate pe care, spune presa de la Chișinău, Plahotniuc urma să și-o rezolve prin intermediul premierului Victor Ponta, în schimbul sprijinului pentru câștigarea voturilor din Republica Moldova).

În spatele ascensiunii politice a lui Plahotniuc stă averea, dobandită nu întodeauna în urma unor afaceri transparente. Acesta deţine holdingul General Media Grup, din care fac parte unele dintre cele mai urmărite televiziuni în limba română din Republica Moldova: Prime, 2 Plus, Canal 3 şi Publika. Este motivul pentru care Plahotniuc a fost numit “Voiculescu al Republicii Moldova”. Sunt televiziuni cu mare impact asupra cetăţenilor si care pot fi folosite eficient în campaniile elctorale, fie ele din stânga sau din dreapta Prutului.
Plahotniuc a demisionat din fruntea Parlamentului în februarie 2013. A fost o perioadă a “cuţitelor lungi”. Atunci a fost demis şi premierul Vlad Filat. Motivul – un conflict intern intre Filat, liderul PLDM, si Plahotniuc, mogulul si finanţatorul PD. Cei doi, despre care se spune că, împreuna cu familia Voronin, controlează parte bună din economie, au devenit rivali în afaceri şi politică. Cine a câştigat? Nimeni altul decât aparent inocentul Iurie Leancă, membru al partidului lui Filat, care a fost numit premier. Spre deosebire de şeful său pe linie politică, Leancă nu s-a aruncat în braţele lui Traian Băsescu, preferând o apropiere de PSD şi Victor Ponta.

În alegerile de duminică, partidul este creditat cu un scor cuprins între 16 şi 17 la sută din intenţiile de vot.

Partidul Democrat Liberal (18-20% în sondaje)

Partidul Liberal Democrat din R.Moldova este condus de fostul premier, Vlad Filat. Este cea mai mare formațiune pro-europeană care se află la guvernare și care l-a dat și pe premierul Iurie Leancă.

În programul „Înainte, spre un viitor european!”se arată că în 2015, Republica Moldova va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, cu obiectivul obţinerii statutului de ţară-candidată pentru aderarea la UE în anul 2017. Totodată, R.Moldova va realiza majoritatea prevederilor Acordului de Asociere cu UE până în 2017. În 2019, Republica Moldova va întruni condiţiile minime pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeană. În 2020, Republica Moldova trebuie să devină ţară-membră a Uniunii Europene. Până în 2020, vom tripla asistenţa financiară din partea UE şi a altor parteneri care vine direct în susţinerea reformelor, a mediului de afaceri, care va contribui la crearea locurilor de muncă bine plătite şi la modernizarea infrastructurii ţării, îmbunătățirea climatului de afaceri în Republica Moldova pentru atragerea investiţiilor directe.

Sunt obiective poate prea ambițioase pentru un partid care s-a confruntat cu mari problem de imagine, și nu numai, în rândul liderilor și cu disensiuni interne.

Este vorba despre implicarea lui Vlad Filat în scandalul Băncii de Economii din Moldova, corespondenta CEC-ului din România. Au fost vândute aproape 25% din acţiunile Băncii de Economii către Vneşekonombank din Federaţia Rusă (controlata de Kremlin), prin intermediul omului de afaceri lui Ilan Shor, apropiat lui Filat. Printre companiile ruse împotriva carora SUA au impus sancţiuni se numără și Vneșeconombank, care controlează SRL-ul „Veb Capital” – companie care a devenit acționar, în luna aprilie 2014, la Banca de Economii din Moldova (BEM), cea mai importantă bancă din Republica Moldova.

Apoi, PLDM are probleme interne, legate de susținerea lui Iurie Leanca pentru premierul Victror Ponta în alegerile din Romania, in contra liniei si doctrinei partidului, membru al familiei popularilor europeni. Este motivul pentru care Leancă, fost vicepreședinte al ASCOM Group până în 2009 – compania aceluiași oligarh Anatol Stati, nu va avea șanse de a continua ca premier, dacă după aceste alegeri se va reface actuala coaliție de guvernare.

Partidul Liberal (9-10% în sondaje)

Partidul Liberal are cea mai pro-europeana platformă dintre toate formațiunile actualei coaliții – „Cu PL în familia NATO şi UE” – și este un partid cu o politica puternic pro-românească și unionistă. Fondat în 1993, el este condus de fostul președinte interimar Mihai Ghimpu și de nepotul său Dorin Chirtoacă, primarul Chiținăului, încuscrit cu familia Băsescu.

Nici PL nu este lipsit de probleme. În urma unui uriaș scandal politic, care a demontrat cât de slab este eșafodajul instituțional al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a refuzat renumirea lui Vlad Filat în funcția de premier și, în primăvara lui 2013, PL a rămas în afara coaliție de guvernare, fiind în Opoziție, după ce un grup de membri liberali a creat o nouă formațiune și anume Partidul Liberal Reformator, în frunte cu Ion Hadârcă, partid care a aderat la coaliția pro-europeană de la guvernare.

Acum, Partidul Liberal Reformator nu are șanse de a intra in parlament, potrivit sondajelor.

Partidul Comunistilor: „Doar PCRM, doar Voronin” (20-24% în sondaje)

În ceea ce priveşte extrema stângă, aici fenomenul cel mai important este dublarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova cu un nou competitor, Partidul Comunist Reformator din Moldova (cu o sigla aproape identical si acelasi acronim), menit să căpuşeze voturile PCRM, fostul partid de Guvernământ al lui Vladimir Voronin. Astfel, Partidul Comunist Reformator din Moldova (PCR), al cărui slogan electoral este „ÎMPOTRIVA TUTUROR care au fost la guvernare!”, riscă să fure ceva procente de la Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin.

Programul comuniștilor lui Voronin este unul caracterizat mai degraba de naționalismul moldovean decât de o orientare pro-rusă sau pro-occidentală. Politica externă a RM va fi orientată atât spre Est, cât și spre Vest. În cazul în care ajunge la guvernare, după alegerile din 30 noiembrie, Partidul Comuniștilor va demara imediat negocierile cu Rusia în vederea anulării tuturor interdicţiilor la importul de producţie agricolă moldovenească.

„Poporului moldovenesc i se impune, deschis şi cinic, împotriva voinţei lui, identitatea românească. Semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, guvernarea a trădat ţara şi cetăţenii ei, a lipsit economia Moldovei de perspective”, se arată în platforma electorală a PCRM.

PCRM are de gând să înlocuiască disciplina „Istoria Românilor” cu „Istoria Moldovei” şi va abroga legea cu privire la egalitatea şanselor. Nu va admite astfel „degradarea morală a naţiunii, subminarea tradiţiilor creştine multiseculare şi atacuri asupra Bisericii Ortodoxe”.

Partidul Socialiştilor din R.Moldova (5% în sondaje, dar cu șanse de a prelua voturile partidului exclus Patria – circa 10%)

Partidul Socialiştilor din R.Moldova este poate cea mai pro-rusă formațiune cu șanse de a accede in Parlament. Acum un partid extraparlamentar, PSRM este o formațiune desprinsă din Partidul Comuniștilor și închegată în jurul lui Igor Dodon si a fostului premier comunist Zinaida Greceanii. Partidul era creditat în sondaje cu un scor cuprins între 9 şi 11 procente.

Partidul Socialiștilor vede viitorul țării doar alături de Rusia şi în Uniunea Vamală. Vrea să interzică prin lege unionismul „prin toate manifestările sale: partide politice, organizaţii obşteşti, acţiuni şi propagandă. Pentru chemare la lichidarea statului–închisoare”. Potrivit socialiștilor, „guvernarea a semnat şi ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în mod secret”. Socialiştii vor organiza un referendum, vor anula Acordul cu UE şi vor demara procedura de aderare a Moldovei la Uniunea Vamală. Cel putin asa arata programul PSRM, „Moldova are nevoie de altceva”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.