Alexandru Muraru: Distorsionarea adevărului în cazul proiectului de lege privind Casa Regală

„Am citit cu surprindere şi cu mâhnire câteva reacţii legate de ştirea privind o lege specială privind statutul Casei Regale, precum şi aşa zisa „scrisoare-deschisă” a doamnei Marilena Rotaru adresată Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei Române”, scrie Alexandru Muraru în revista Timpul.

„Dincolo de faptul că un mesaj de o asemenea duritate nu poate fi astfel redactat şi transmis într-o asemenea manieră, în public, acesta surprinde printr-o serie de inexactităţi, distorsionări ale adevărului, exagerări, dar şi prin foarte multă lipsă de cunoştinţă a subiectului în cauză.

Am explicat în câteva studii şi articole succesive modul şi momentul în care România are nevoie astăzi, aproape 70 de ani de la abdicarea forţată a MS Regelui Mihai, la 26 de ani de la prăbuşirea comunismului, de o casă regală instituţionalizată, cu un rol definit de statul român şi societatea românească, un cadru care să-i statornicească pentru totdeauna rolul şi misiunea. Nu mai reiau principalele argumente, deşi ele ar merita expuse, din nou, pentru a nu zădărnici eforturile familiei regale de se face înţeleasă şi percepută până la ultimul argument.

Casa Regală s-a văzut în ultimii 26 de ani şi cu predilecţie în ultimii 15 ani în imposibilitatea de a desfăşura toate proiectele de diplomaţie publică, de reprezentare, de participare în acţiuni sociale, cu rol economic şi simbolic în beneficiul românilor, în interiorul şi în afara graniţelor, din pricina lipsei unui cadru legal (personalitate juridică proprie), de o aşezare într-un statut oficial dat, nu de politicieni, ci pentru români şi în beneficiul ţării.

Casa Regală a României este un caz unic în Uniunea Europeană din perspectiva unei familii nedomnitoare care are atâtea angajamente publice, beneficiază de atâta simpatie şi notorietate, încât rolul său legal şi instituţional nu poate rămâne în avanpremiera trecutului şi a tradiţiilor. Nu poate rămâne fără progres, nu poate rămâne la nivelul anilor 90, nu poate stagna, nu poate rămâne într-un perpetuu rolde ambiguitate din perspectiva statutului său recunoscut de statul român şi de instituţiile româneşti. Susţinătorii monarhiei au sperat mereu la o reîntoarcere pe tron a Majestăţii Sale Regelui sau o întronizare a Principesei Margareta. Iar ultimii 26 de ani de ani au demonstrat că familia regală este pe deplin validată de români, de generaţii întregi, de istorie, încât rolul şi anvergura sa nu pot fi ştirbite de nimic. O victorie imensă a ideii monarhice şi a casei regale.

Familia Regală este văzută de români ca având nevoie de o implicare mai puternică în viaţa instituţională a ţării. Provizoratul, lipsa de predictibilitate nu sunt caracteristice niciunei societăţi avansate. Dezvoltarea democraţiei nu înseamnă eludarea instituţiilor, ci construcţia lor.

Acest subiect privind un cadru legal pentru casa regală s-a născut de fapt încă de la sfârşitul anilor 90, din nenumăratele discuţii legate atunci de vizitele interne şi externe ale MS Regelui Mihai şi ale familiei regale, care trebuiau susţinute, asumate şi sprijinite de statul român. Cum se putea face acest lucru? În nenumărate cazuri, acest sprijin a fost informal, fără un cadru legal precis. Iar în anii 2000, o instituţie unică în statele candidate la aderarea la NATO şi UE – Biroul Reprezentantului Special al Guvernului – a dat plusvaloare efortului colosal al familiei regale de a pune pe harta lumii România, un succes incontestabil prea puţin înţeles şi folosit ca exemplu de bună practică.

Din nefericire, Dna Rotaru nu cunoaşte contextul politic şi instituţional în care această idee a luat naştere. Au existat în ultimele luni numeroase discuţii la nivelul principalelor instituţii ale statului român, la nivelul casei regale, între familia regală şi liderii partidelor parlamentare, personalităţi ale societăţii civile, privind oportunitatea unui asemenea subiect. O continuare a eforturilor familiei regale de a se implica şi mai mult şi mai activ în nenumărate proiecte sociale, economice, culturale. Un potenţial important de recunoaştere internă şi externă, un pas mare înainte pentru societatea românească.

Când România are un Executiv tehnocrat, un preşedinte ales democratic de altă culoare politică decât majoritatea parlamentară şi un legislativ cu grupuri parlamentare diverse, de ideologii liberale, social-democrate sau populare şi când toate aceste forţe susţin acest proiect de instituţionalizare a casei regale, înseamnă că elitele politice nu mai pot nega rolul casei regale sau valoarea inestimabilă a acesteia.

Când statul român pregăteşte o lege specială prin care să recunoască oficial casa regală, acest lucru nu poate fi privit decât în beneficiul regalităţii şi al patrimoniului său incomensurabil. Dacă toate partidele politice privesc cu deschidere şi sprijină acest proiect, nu înseamnă oare că acesta se bucură de legitimitate? Cetăţenii îşi exprimă opţiunile politice prin reprezentanţii pe care îi trimit în parlament, iar partidele sunt expresia voinţei lor politice, însumează capitalul lor politic, de delegare a reprezentativităţii.

Este România mai democratică, mai predictivă, mai liberă şi mai reprezentată dacă nu are o casă regală al cărei statut să fie consfinţit votat printr-o lege specială?

O lege pentru Casa Regală nu împiedică prin absolut nimic aspiraţiile monarhiste ale societăţii româneşti. Acest proiect de lege va ocroti casa regală de cei care ar încerca uneori să-i ştirbească statutul, să-i nege meritele şi să îi nege utilitatea sau implicarea în viaţa statului. Un model similar în Muntenegru funcţionează de 5 ani şi el a dus acolo la rezultate remarcabile, unice în Balcanii de Vest şi în Europa. Statul muntenegrean va adera în acest an la NATO şi în alţi câţiva la UE, intrând astfel în cea mai benefică perioadă de stabilitate şi prosperitate din istoria sa.

Dna. Rotaru nu este probabil la curent cu declaraţiile de ieri ale prim-ministrului Dacian Cioloş care, din câte cunosc, nu este nici membru al PSD, nu a luat parte nici la mineriade, nu a blocat nici accesul Regelui în anii 90 şi nici nu a fost decorat de casa regală:Noi lucrăm deja cu Casa Regală, de mai multe săptămâni, în urma unor idei şi propuneri care au venit din partea dânşilor, lucrăm la o astfel de propunere. (…)Urmează să discutăm detaliile. Dar a existat această solicitare şi din partea Casei Regale de a stabili un cadru juridic legal care să delimiteze foarte clar şi precis rolul şi contribuţia pe care Casa Regală poate să o aibă în societatea românească. Vom veni cu câteva idei, cu câteva propuneri şi, sigur, propunerea va fi supusă dezbaterii parlamentare.”

Citiţi articolul integral pe revistatimpul.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.