Cele 13 pagini de sinteză ale programului de guvernare a Cabinetului Cioloş nu cuprind nicio menţiune despre privatizare. Nu se menţionează nimic despre situaţia companiilor de stat care de-a lungul timpului au fost propuse pentru vânzare: CFR Marfă, CEC, Oltchim, Poşta Română, complexurile energetice, Tarom etc. Se vorbeşte în schimb despre stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital.
Recent, FMI a recomandat o nouă încercare de privatizare a Oltchim, care, dacă va culmina din nou cu un eşec, va conduce la închiderea combinatului de la Rm. Vâlcea. Prima încercare de privatizare a combinatului din Râmnicu Vâlcea a eşuat, după ce câştigătorul licitaţiei, Dan Diaconescu, nu a plătit suma de 45 de milioane de euro.
Momentul unei eventualei privatizări este bun pentru că Oltchim, aflat în reorganizare, şi-a mărit vânzările cu 31% în primele nouă luni, la 571 milioane de lei, cu ajutorul exporturilor mai mari, şi a revenit pe profit din activitatea principală. Conducerea companiei arată că Oltchim şi-a recâştigat piaţa, în pofida insolvenţei, şi a mărit ponderea exportului la 75% din vânzări, de la 69% anul trecut. Oltchim funcţionează însă la mai puţin de 30% din capacitatea instalaţiilor, secţia de petrochimie fiind cu totul închisă din anul 2010.
În această primăvară se vorbea de o reluare a procesului de privatizare a CFR Marfă, după eşecul Gruia Stoica. Ministrul de atunci al Transporturilor, Ioan Rus, vorbea că, în acordul cu FMI, privatizarea CFR Marfă va fi finalizată anul viitor. Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat, inclusiv pe fondul disputelor între preledintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Şeful Guvernului a cerut atunci ca vânzarea companiei să fie reavizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, condus de Băsescu, iar preşedintele a solicitat ca Ponta să-şi asume răspunderea pentru privatizare.
În iunie 2013, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, fusese declarată câştigătoare în procesul de privatizare a companiei feroviare, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni.
După eşecul privatizării, Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a CFR Marfă, fiind decisă disponibilizarea a 2.500 de angajaţi, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.
În acest an, s-a vehiculat ideea că turcii de la Turkish Airlines vor să cumpere Tarom, operatorul de stat. La începutul lunii mai, Ponta, aflat în Golf, a anunţat că Guvernul va încerca să încheie un parteneriat cu operatorul aerian Qatar Airways pentru modernizarea aeroportului Otopeni şi relansarea TAROM, având discuţii în acest sens şi cu Turkish Airlines, Emirates şi Etihad, aflate însă deocamdată doar într-o fază exploratorie.
Privatizarea Poştei Române, prevăzută pentru acest an, a fost un eşec. Singura ofertă neangajantă a venit de la compania belgiană bpost, însă aceasta nu a depus şi oferta angajantă. Poşta Română nu mai este pe pierdere, aşa cum a fost în anii 2010-2011, ci este o companie care, sub un management mai bun, s-a echilibrat şi a înregistrat profit anul trecut. Asta o face mai atractivă.
În ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, în vară, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Bogdan Badea, a anunţat că privatizarea companiei este obligatorie, numai că statul încă nu a ales un consultant care să-i indice “un scenariu pe termen lung”. Chiar dacă listarea pe bursa de la Bucureşti a fost un “refren” adesea intonat de autorităţi, a fost luată în calcul şi posibila vânzare către un investitor strategic. “Ca să fie competitiv în piaţă, Complexul Energetic Oltenia trebuie obligatoriu să se restructureze. Vrem un consultant din Big Four (cele patru firme puternice, KPMG), care să ne indice, pe baza unei analize de profunzime, un scenariu viabil pe termen lung pentru CE Oltenia”, a declarat Badea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.