Suntem în prima zi a lunii septembrie în București, la Ateneul Român. Ateneul o găzduiește pe Angela Merkel și pe partenerul de discuție, Emil Hurezeanu. Se prefigurează o discuție despre Europa, despre libertate. Despre cartea fostului lider al Guvernului federal din Berlin. Despre viitorul Comunității Europene. Despre crize.
Fostul cancelar german Angela Merkel a fost prezentă pe scena Ateneului Român pentru un dialog despre decenii de istorie europeană. Liderul politic a decupat din propriul biotop un nucleu de perspectivă personală, o abordare prin care a folosit experiențele din viața personală pentru a lua decizii la cel mai înalt nivel, precum menționează la debutul evenimentului, Emil Hurezeanu.
Merkel se află la București, unul dintre puținele orașe pe care le-a ales pentru a fi prezentă fizic pentru lansarea cărții. Celelalte orașe în care a fost sunt Budapesta, Washington, Atena și Berlin. Bucureștiul, așadar, intră în compania selectă a marilor orașe europene și nu numai unde fostul cancelar a mers fizic pentru a-și lansa cartea.
Discuția a atins momente de cotitură din istoria recentă, precum criza financiară, tensiunile cu Federația Rusă și viitorul democrației în era inteligenței artificiale.
Excursiile în România și Bulgaria și primele experiențe politice
Vizita la București a debutat cu anumite amintiri personale pentru fostul cancelar, o întoarcere în locurile cunoscute din anii de tinerețe. Angela Merkel a relatat despre vacanțele petrecute în zona Făgăraș, o experiență care a conturat primele sale legături cu România. Discuția a adus în prim-plan realitățile absurde ale regimului comunist român, statul îndelung la graniță pentru a intra în România, vacanțele în Bulgaria și experiența de a urca pe munții Făgăraș.
Cariera sa a debutat într-un mediu politic extrem de dur, o tranziție presărată cu provocări în care tânăra politiciană s-a simțit uneori căzută sub “roțile trenului politic”, precum a menționat.
Desemnată ministru federal pentru femei în primul guvern din care a făcut parte, a fost întrebată de un coleg daca este cu adevărat feministă. Întrebarea pe care a primit-o o cataloghează drept ciudată, și anume: “Cum te înțelegi cu femeile?”. Răspunsul Angelei Merkel la acel moment a fost unul de umor involuntar. „Mă înțeleg bine cu mama, cu sora mea, cu secretara de la institut. Deci, mă înțeleg bine cu femeile.” Fostul cancelar a discutat și despre prima sa ținută oficială, un costum descris cu umor drept “oribil”.
Gestionarea crizelor majore și salvarea monedei euro
Preluarea funcției de cancelar în anul 2005 a venit după reformele implementate de predecesorul său, Gerhard Schröder, o perioadă în care a învățat ce înseamnă cu adevărat să conduci un stat. În primii doi ani a învățat, precum a declarat, ce înseamnă cum să conduci un stat. Ce trebuie sa faci cu adevărat pentru a fi un lider, nu un șef.
Șocul a lovit odată cu prăbușirea piețelor financiare din anul 2007, o criză declanșată de băncile americane și britanice care a dus economia globală pe marginea prăpastiei, precum aceasta menționa în această seară.
Angela Merkel a explicat că acel moment a impus o intervenție masivă, o situație de urgență în care toată lumea a cerut disperată intervenția statului pentru salvarea sistemului. Merkel a declarat că aceste măsuri îi erau distante, fiind o fermă susținătoare a pieței de capital.
Turbulențele economice au forțat măsuri nepopulare pentru menținerea unității zonei euro, un efort diplomatic și economic uriaș menit să țină Europa laolaltă. Liderul german a recunoscut că a devenit una dintre cele mai detestate persoane în Grecia, în contextul discuțiilor despre excluderea acestei țări din zona monedei unice. În ciuda tensiunilor și a deciziilor dureroase, statul elen s-a dezvoltat ulterior extraordinar. Aceste momente de criză au fost urmate imediat de alte evenimente grave precum anexarea Crimeei, valul de migranți și pandemia de coronavirus. Mandatul Angelei Merkel a fost de fapt unul marcat de crize. Din criza in criza, precum aceasta a spus.
Decizia din anul 2008 și atrocitățile de la Bucea
O temă centrală a serii a vizat summitul NATO de la București din anul 2008 și decizia de a amâna aderarea Ucrainei și a Georgiei la alianță.
Fostul cancelar și-a asumat poziția de atunci și a subliniat că a acționat cu convingerea că nu era momentul oportun pentru un astfel de pas geopolitic. Deși condamnă profund „invazia brutală declanșată de forțele ruse” și „crimele de război teribile” comise la Bucea, ea nu regretă absolut deloc hotărârea luată în capitala României.
Argumentul principal a rămas necesitatea unor decizii chibzuite, luate tocmai pentru a nu fi regretate ulterior. Merkel declară că “mereu am luat deciziile, uneori poate mai lent, cu dorința de a nu regreta ulterior. Politicienii, când apare o criza sau o problema, nu au o bagheta magică care sa rezolve toate problemele.”
Ororile comise de armata rusă la Bucea au provocat un șoc la nivel european, un scenariu pe care Angela Merkel a mărturisit că nu l-a anticipat în momentul negocierilor din trecut.
Întrebată despre o posibilă implicare diplomatică în prezent, ea a respins ideea de a deveni emisar special european pe lângă Vladimir Putin. Totodată, a negat și ideea că ar accepta poziția de Președinte federal.
După o carieră de treizeci de ani în politică, ea a precizat că liderii actuali trebuie să gestioneze situația. Fostul cancelar a oferit o cheie de lectură în privința președintelui rus, un om care oferă respect exclusiv persoanelor cu putere politică activă, motiv pentru care negocierile pot fi purtate doar de oficialii aflați în funcție. Ea nu ar avea putere reală în raport cu Putin în momentul de față, precum a explicat în cadrul evenimentului.
Valoarea compromisului și provocările democrației actuale
Reflecțiile asupra societății contemporane au adus în discuție dificultatea formării coalițiilor și pierderea capacității de dialog, din cauza mediului online. Exemplul oferit de Emil Hurezeanu a fost climatul politic romanesc unde nu se găsește o majoritate pentru a forma un guvern.
Fostul cancelar a evitat să comenteze situația politică românească și negocierile actuale pentru funcția de prim-ministru, dar a urat publicului să aibă parte de un premier ales democratic și stabil. Angela Merkel a avertizat că valoarea compromisului a ajuns la zero în societatea modernă, o tendință periculoasă care blochează orice progres politic și administrativ.
Provocările viitorului apropiat includ, în accepțiunea ei, ascensiunea inteligenței artificiale și necesitatea unor investiții masive în securitatea europeană, aspecte care generează îngrijorări profunde pe fondul distanțării partenerilor americani.
„Şi astăzi privesc cu îngrijorare unele evoluţii, aceste investiţii foarte mari în inteligenţa artificială şi în centrele de calcul. Nu ştim dacă totul se va termina cu o criză sau nu.” a explicat aceasta.
Liderul a atras atenția asupra presiunilor legate de bugetele de apărare și si-a exprimat năzuința pentru o Europă puternică, dispusă să aloce mai mult decât pragul de 3% pentru propria securitate, în contextul creionat de ea.
Modelul european de libertate și prosperitate comună
Întrebată despre ascensiunea economică a Chinei și a „prosperității” pe care uneori tinerii o văd drept un model, Merkel a oferit câteva clarificări.
În pofida rezultatelor economice ale Chinei din ultimii 40 de ani, ea a declarat că nu și-ar dori niciodată să trăiască acolo, modelul ideal fiind cel european, capabil să îmbine libertățile individuale și prosperitatea cu succesul financiar.
Evoluția României a fost oferită ca exemplu concret al succesului proiectului european și al beneficiilor pieței comune (e. g.aderarea la spațiul Schengen). Angela Merkel a lăudat progresul țării noastre de la momentul aderării la Uniunea Europeană și a pledat pentru menținerea unor frontiere externe sigure. Totodată, în accepțiunea ei este necesară o politică de imigrare, în special în zonele maritime, unde controlul nu este foarte eficient în acest moment, precum a menționat. Europa trebuie să rămână un continent deschis, a concluzionat fostul cancelar, un spațiu apărat de specialiști capabili să lucreze integrat cu diviziile Națiunilor Unite și cu liderii de state.
În loc de epilog
Acestea au fost cele mai importante teme pe care fostul cancelar german, Angela Merkel, le-a atins în discuția din această seară de la Ateneu. A fost o discuție despre Europa și despre viitorul ei. Despre AI. Despre momentul București 2008. Despre Ucraina, Georgia și NATO.
Despre Libertate.
CITEȘTE ȘI
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
Merkel a fost si a ramas o parsiva. Intelegerea Merkel-Putin de a respinge Ucrainei statutul de invitat NATO a fost tot un pact Ribbentrop – Molotov. A contribuit alaturi de Ursula von der Leyen la finantarea si inscaunarea crimei organizate in varful Romaniei si la destabilizarea sociala si economica a țarii.
A venit la noi pentru ca stie ce tara suntem si cine ne guverneaza. Daca merge in Italia,Anglia,Olanda,Spania,Franta, etc, o pun pe fuga la cate marsavenii a facut
sa ne destainuiasca de ce BND-ul ei nu a fost in stare sa-i protejeze telefonul de Serviciul de Spionaj Militar Danez, care sifona tot la MI6 si CIA… se mai lauda ca a mintit si sabotat Minsk 2? Sa minti si sa subminezi un tratat votat in UNSC si GA ar trebui sa fie motiv de excludere din toate institutiile si pozitiile ONU si suspendati de la vot minim 25 de ani