Anunțurile lui Grindeanu: 73 de miliarde de euro

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, aflat într-o vizită în județele Brăila și Galați, a vorbit de un plan investițional de 73 de milirde de euro în următorii 10 ani.

„În următorii 10 ani vorbim de un plan investițional pe transporturi, pe toate tipurile de transporturi, de 73 de miliarde de euro. Este absolut necesar ca România să facă un salt în dezvoltarea sa, și acest lucru se poate cel mai bine prin dezvoltarea infrastructurii de transport. Acest plan investițional a fost la Buxelles, au avut cîteva observații, de ieri acest plan investițional este pe site-ul ministerului Transporturilor, în transparență publică, urmând ca până la sfârșitul anului să-l adoptăm prin hotărâre de Guvern. Avem un Master Plan adoptat în 2016, avem un plan investițional pe baza acelui Master Plan, foarte multe planuri făcute în 30 de ani, desene, cretă pe tablă, mult, mult mai puține lucruri făcute practic”, a declarat ministrul, într-o conferință de presă.

Conform Notei de fundamentare proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, nevoia de finanțare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde euro. Din această sumă, 34,19 mld euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde Euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde Euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde Euro dedicate infrastructurii navale și 2,79 miliarde Euro dedicate infrastructurii aeroportuare.

Alocările estimative maxime pentru finanțare europeană sunt de 40,78 mld Euro (din care 13,43 miliarde fonduri externe nerambursabile și 27,35 miliarde contribuția maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31.99 mld.euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe și fonduri private. În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor, precizează documentul.

Sorin Grindeanu a mai declarat, sâmbătă, după o vizită pe şantierul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, că acesta trebuie să fie dat în circulaţie până la sfârşitul anului viitor, aşa cum prevede contractul.

„Am fost astăzi pe şantierul Podului Suspendat peste Dunăre de la Brăila. Podul trebuie să fie dat în circulaţie până la sfârşitul anului viitor, aşa cum prevede contractul! Judeţele Brăila şi Galaţi au nevoie rapid de sprijinul Guvernului, ajutor care poate veni mai ales prin dezvoltarea infrastructurii de transport”, a afirmat Grindeanu, sâmbătă, într-o postare pe Facebook.

Construcţia face legătura între judeţele Brăila şi Tulcea. Podul va avea, la final, doi kilometri lungime şi o înălţime de aproape 200 de metri.

Ministrul Transporturilor a anunţat totodată, sâmbătă, la Brăila, că săptămâna viitoare va ajunge pe odrdinea de zi a Parlamentului un proiect care prevede eliminarea taxei de pod la Cernavodă-Feteşti. ”Trebuie să ne gândim. Dacă am elimina această taxă de pod, ne-am duce în jos cu 30 de milioane de euro în bugetul CNAIR”, a afirmat ministrul, precizând că suma va trebui alocată de la bugetul de stat.

”E în Parlament, chiar vine săptămâna viitoare pe ordinea de zi, eliminarea taxei de pod la Cernavodă-Feteşti. Trebuie să ne gândim. Dacă am elimina această taxă de pod, ne-am duce în jos cu 30 de milioane de euro în bugetul CNAIR. Nu vreau să facem pe repede înainte, dar vom face o analiză. Dacă e bine, da. Dacă eliminăm, bugetul de stat trebuie să vină către CNAIR să acopere acest minus de 30 de milioane. Nu vreau să văduvim bugetul CNAIR”, a declarat, sâmbătă, la Brăila, Sorin Grindeanu.

Ministrul a precizat că analiza trebuie să ţină cont de toate aspectele şi să nu lase CNAIR cu mai puţini bani.

”Nu mai vrem taxă de drum, ok, dar atunci trebuie să vedem care sunt veniturile care vin către CNAIR” a mai afirmat Grindeanu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

15 Comentarii

  1. 4,56 km de autostradă în 5 ani!!..8 km în 2 ani!!!..astea sunt realizarile in românia!!..il las pe ministrul transporturilor sa gaseasca pe hartă unde se afla aceste minuni ale naturii umane..

  2. Îl căutăm și pe acesta în Țarcul Triumfului de 400?
    Eu zic să uitați orice speranță… Inventăm invenție ?

  3. harta autostrazilor din Europa. Si faceti comparatie cu toate tarile UE. Chiar si cu bulgarii. Asta arata cat se fura la noi.

  4. Noi
    Klaus Intaiul OberStumpFuhrer de HermannStadt am Luat Akt de Cererea Boborului pentru Pietruirea drumurilor satesti salvind astfel Miliardele venite de la Mutter Merkel pentru AutoStrazi prost Facute.
    Miliardele vor intra in Custodia Noastra iar Carmen – Prima Camerista de Weekend a Republicii voastre Esuate – va Avea Grija de Bani si de Casele Noastre.
    Nikulaie fii Vigilent !
    Simion Asculta…

  5. Si Marco Polo dupa intoarcerea din China vorbea numai despre ” milioane „Uneoi,de la picioare se trage la cap

  6. Si Marco Polo dupa intoarcerea din China vorbea numai despre ” milioane „Uneori,de la picioare se trage la cap

  7. Vreau să văd și eu „cec-ul” semnat și parafat (o poză e suficient) și destinația banilor daca se poate domnu ministru, căci de vorbe sunt sătul! Mulțumesc!
    Iar dacă e un articol doar de dragul jurnalismului și influențarii opiniei publice … să vă fie rușine!

  8. Nu era mai bine daca investeam 50 miliarde in 10 ani pentru 5-6 reactoare nucleare? Cati bani sunt planificati pentru Ministerul Energiei? Dar ma rog, inteleg, e greu sa furi din banii pentru investitii in energie nucleara, ca firmele care capuseaza bugetele sunt calificate doar in munci de sapa si lopata.

  9. Si securistul asta de Sorinel nu a pomenit nimic despre autostrazile necesare in sudul tarii si in Moldova. Are interdictie de la stapanii sai sa le construiasca la modul real, doar pe hartie ca useristul Drula. Vom vedea daca si Ciolacu va fi la fel ca Dragnea si Ponta care au stat drepti in fata securitatii cand a fost vorba de planul construirii autostrazilor.

  10. De vorbit putem vorbi si putem planui orice suna si orice vis ca nu ne doare gura. Deocamdata avem doua hidrocentrale facute 95% si blocate in mod dement de niste ONG-uri in niste instante cu judecatori dementi si aia pe motiv ca vidra ar fi afectata! D-aua nu mai construim nimic sa nu fie afectate mustele verzi de rahat ue-ist care nu pot traversa autostrada ca se lipesc de parbriz.

  11. Cind erau in opozitie pisdeii si ai lor sustinatori spuneau ca este o minciuna chestia cu banii europeni , ca nu ne da nimeni nimic , ba mai mult sintem colonie si ne sug singele , iar acum o intorc ca la braila .Pai sa faca punctul de pensie 1775 cum visau ei in legea scholgutzei , iar in septembrie 1875 si apoi mai vorbim .

  12. V-ați închina(nu în sens religios) dacă am ști unde s-au dus „banii europeni”. Mai facem ceva pe agricultură, deocamdată. In rest, uite ce frumos ar fi dacă vedem verde: se mai șterg țăranii la cur cu ștevie sau o mănâncă?

  13. 78 de melearde de euroi? Hmm, la 20% cât e parandărăptu’ normal, ar fi oareşce parale pentru băieţii noştri, da’ şi pentru partid.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.