Niciun depozit al Arhivelor Naționale a României, adică locurile unde sunt depuse manuscrise vechi, scrise pe pergamente ruginii, roase de vreme, până la documente actuale, dar foarte utile, nu a fost dotat cu sistem de stingere automată a incendiilor, iar sistemele de alarmare antiincendiu și antiefracție montante în anii ‘80 nu mai sunt în stare de funcționare sau nu a mai fost asigurat service-ul pentru întreținere din lipsa alocațiilor bugetare.
Multe dintre depozite nu sunt dotate cu rafturi, documente stau aruncate pe jos, iar personalul implicat în restaurare este mereu expus unor riscuri în domeniul securității și sănătății în muncă. Acestea sunt câteva dintre constatările cuprinse în Sinteza Raportului de audit al performanței utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru conservarea și restaurarea fondului arhivistic (dovezi arhivistice din epoca medievală până în prezent) și al patrimoniului imobiliar al Arhivelor Naționale ale României, realizat de Curtea de Conturi. Inspectorii au depistat că multe din clădirile ANR, precum SJAN Brașov, Cluj, Hunedoara și Vaslui, se află în zone cu risc considerabil de inundații sau nivelul pânzei de apă freatică este ridicat. De asemenea, clădirile SJAN Buzău, Iași și Mureș se află pe terenuri care din cauza tasării produc degradarea imobilelor respective.
Pericol de incendiu
Niciun depozit al ANR nu a fost dotat cu sistem de stingere automată a incendiilor. Toate depozitele și spațiile administrative sunt dotate cu stingătoare portabile cu pulbere, iar încărcarea acestora se realizează periodic prin grija Inspectoratelor de Poliție Județene sau a Arhivelor Naționale (pentru clădirile din București). Instalațiile de ventilare mecanică, în puținele cazuri în care au fost montate, nu mai sunt în stare de funcționare. Protecția ferestrelor împotriva pătrunderii luminii naturale se realizează, în marea majoritate a situațiilor, prin montarea perdelelor din material textil sau prin vopsirea acestora. Majoritatea clădirilor prezintă risc seismic ridicat. Instalațiile electrice și sanitare necesită în unele cazuri fie înlocuirea acestora, fie reparații curente. În unele depozite nu există instalații electrice și sanitare sau acestea au fost debranșate. Există depozite de arhivă în care încălzirea se realizează cu sobe de teracotă pe gaz sau lemne sau chiar și depozite fără încălzire, situație care influențează negativ condițiile de microclimat care trebuie asigurate (menținerea temperaturii între anumite limite și fără variații bruște și frecvente ale acesteia).
Lucrări de mântuială
Deși ar fi fost necesare, în perioada auditată în foarte puține spații administrative s-au asigurat lucrări de reparații interioare, zugrăveli, întreținere ale depozitelor de arhivă, verificări la instalațiile electrice și sanitare. Din punctul de vedere al mijloacelor de păstrare specifice pentru depozitarea diferitelor categorii de documente, depozitele sunt dotate, în marea lor majoritate, cu mijloace de păstrare specifice (rafturi, dulapuri, rastele, fișiere etc.). Există punctual și situații în care depozitele au fost utilate cu rafturi din lemn sau atipice în ceea ce privește dimensiunile ori sunt folosite dulapuri din lemn. Totodată, există situații în care documentele sunt depozitate pe jos sau pe suporturi de lemn (paleți) din lipsa spațiului sau din lipsa rafturilor (în Suceava, Alba, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Gorj, Călărași, Cluj, Mureș, Neamț, Timiș etc.).
Pe suprafața de 99.053,31 mp aferentă spațiilor de depozitare folosite de ANR la nivelul întregii țări, rafturile montate oferă o cantitate de depozitare totală de 359.032 metri liniari, din care 320.323 ml sunt ocupați cu documente (38.709 ml sunt disponibili). Spațiul disponibil oferit atât de rafturile montate și neocupate, cât și de rafturile nemontate, raportate la suprafața existentă din depozite, a fost calculat la 58.972 ml. Activitățile de întreținere și igienă care trebuie efectuate la nivelul tuturor depozitelor de arhivă în vederea asigurării condițiilor optime de păstrare și conservare sunt realizate parțial, din cauza personalului insuficient. O altă cauză care împiedică realizarea activităților de întreținere și igienă este tâmplăria degradată, care, la unele clădiri, nu poate fi deschisă pentru a se realiza aerisirea. Activitățile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare a tuturor depozitelor de arhivă cel puțin o dată la 5 ani sunt realizate parțial, în sensul că, în general, se realizează dezinsecția și deratizarea spațiilor, nefiind realizată și dezinfecția acestora.
Stare critică a clădirilor
Starea unor clădiri în care sunt depozitate documente aparținând Fondului Arhivistic Național este în unele cazuri critică, necesitând lucrări de reparații (capitale sau curente) la structura de rezistență, acoperiș sau la instalațiile electrice și sanitare, existând infiltrații, probleme ale tubulaturilor de scurgere a apelor pluviale, igrasii etc. Clădirea sediului SJAN Buzău a fost construită în anul 1973, special cu destinația depozit de arhivă. În vara anului 1998 s-au depistat sub clădire două conducte de apă curentă, una dintre ele fisurată. Conducta fisurată a produs umplerea cu apă a spațiului situat sub planșeul unui depozit de la parterul instituției, în timp rezultând un gol care a atras după sine o tasare masivă a terenului, urmată de curbarea și fisurarea planșeului depozitului. În anul 2009 s-a efectuat expertiza tehnică autorizată a clădirii, dar nu s-au asigurat resurse pentru consolidarea acesteia și nici nu au fost identificate posibilități de relocare.
Sediul SJAN Sibiu a fost retrocedat în anul 2006 Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice, păstrându-se dreptul de afectațiune pentru o perioadă de 5 ani. După expirarea afectațiunii, SJAN Sibiu a fost acceptat în continuare în acest spațiu, iar IPJ Sibiu plătește o chirie lunară de 15.308 lei. În condițiile legii, noul proprietar nu are obligația de a menține afectațiunea, deoarece aceasta este obligatorie numai pentru imobilele care sunt aferente unor activități de interes public din învățământ sau sănătate. Actualul sediu care dispune de 1.390 mp suprafață de depozitare ocupată integral, în care se află 4.237 ml documente de arhivă, este într-o stare avansată de degradare. Demersurile pentru obținerea altor spații de depozitare nu s-au finalizat favorabil.
Imobilul în care funcționează SJAN Cluj din strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, compus din patru corpuri de clădire, a fost construit în anul 1870, cu destinația de penitenciar. Imobilul este amplasat în centrul municipiului Cluj-Napoca, în incinta vechii cetăți fortificate a orașului, astfel încât întreg ansamblul de clădiri este inclus în Lista Monumentelor Istorice din România. Expertizele tehnice efectuate au concluzionat necesitatea evacuării urgente a documentelor depozitate în cele trei corpuri de clădire din cauza capacității portante depășite a planșeelor și schimbarea destinației clădirilor. Până în prezent, documentele nu au fost mutate, iar activitatea desfășurată în cadrul SJAN pune în pericol viața angajaților.
După expertizele efectuate la Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale au fost constatate avarii și degradări provocate de efectul tasării locale a terenului de fundare și de efectul uzurii în timp a construcției. Efectul tasării locale a terenului de fundare a fost generat în principal de existența unei săpături deschise aferente unei construcții învecinate, care a permis acumulări mari de apă, infiltrarea în zona fundațiilor și fenomenul de îngheț-dezgheț al apei acumulate la baza fundațiilor.
Documente extrem de importante
Istoria arhivelor pe teritoriul de formare a poporului român, respectiv al României de azi, începe în Antichitate, chiar dacă documentele scrise păstrate sunt exclusiv epigrafice (inscripții pe suport de piatră, metal, lemn etc.), păstrându-se o „arhivă” de peste 4.000 de epigrafe, între care câteva tăblițe pe lemn cerat, privitoare la minerit, și diplome militare pe suport metalic. Arhivele românești de azi sunt moștenitoare directe ale arhivelor medievale constituite în cuprinsul entităților statale care au alcătuit România Mare la 1918: Țara Românească, Moldova și Transilvania. În decursul perioadei medievale, instituțiile de stat, ecleziastice, comunitățile, breslele, școlile, spitalele, persoanele fizice au creat diverse genuri de documente: diplome, hrisoave, urice, cărți domnești, boierești, anaforale (rapoarte), zapise, planuri, hărți, care s-au transmis sub formă de concepte, originale sau diferite copii, păstrate ca documente, foi volante, condici de documente, dosare, registre etc. Cel mai vechi document din Țara Românească este emis de cancelaria munteană și este păstrat din anul 1368, reprezentând „un privilegiu“ pentru negustorii brașoveni, iar din Moldova, un document din anul 1392, la multe decenii după atestarea statului întemeiat de voievozii Dragoș și Bogdan din Maramureș (1343-1359).
Personal expus riscurilor
De asemenea, în activitatea de conservare a documentelor de arhivă, personalul implicat se confruntă cu o serie de riscuri în domeniul securității și sănătății în muncă, cum ar fi: risc de îmbolnăvire prin inhalare, contact cutanat sau ingestie la agenții chimici rezultați din metabolismul microorganismelor sau agenții chimici rezultați din cernelurile cu care au fost scrise documentele sau substanțele chimice utilizate în anumite procese tehnologice; îmbolnăviri și viroze respiratorii cauzate de necesitatea folosirii aparatelor de aer condiționat pentru a diminua căldura degajată de aparatura tehnică; pericol de inhalare a prafului de arhivă etc.
Am inteles din articol situatia grea in care se zbat sa functioneze cei de la Arhivele Nationale, nu si ce masuri au propus Guvernului si mai ales daca le-au propus cum a ramas cu ele. Din cele anterioare si cu incendiul mentionat, intreb daca au dat si Arhivele vreo amenda firmei care nu a respectat conditiile legii de s-au distrus kilometrii de arhiva la Darasti, acolo cum a ramas pe langa gaura mare aratata si in fotografie ?