Statele Unite planifică o creștere de patru ori a cheltuielilor legate de prezența militară în Europa, pentru a descuraja o agresiune din partea Federației Ruse, scrie The New York Times, citând surse oficiale americane. Extinderea prezenței militare americane în flancul estic al NATO încalcă Actul Fondator NATO-Rusia din 1997, susține Moscova. Pe de altă parte, Polonia sau statele baltice susțin că acest act a fost încălcat de Moscova în momentul invadării Ucrainei.
Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, se pregătește să ofere detalii despre bugetul Apărării pentru 2017 în cadrul Clubului Economic de la Washington, înainte de plublicarea sa, pe 9 februarie 2017. Este vorba de o creștere a cheltuielilor pentru armamentul și echipamentele din Europa până la 3,4 miliarde de dolari, scrie The New York Times. ”Este răspunsul pe termen lung la modificarea mediului de securitate în Europa. Reflectă o situație în care Rusia devine un actor mai dificil”, spune o sursă oficială din SUA. Și comandantul trupelor americane din Europa, generalul Philip Breedlove, a declarat recent că ”Rusia revanșistă” este cea mai mare amenințare la adresa securității SUA și a UE, o amenințare mai mare decât criza imigranților sau ascensiunea grupării Stat Islamic.
O parte însemnată a cheltuielilor suplimentare vor fi direcționate către întărirea prezenței americane în Europa Centrală și de Est, scrie The New York Times, adăugând că oficialii de la Pentagon și de la Casa Albă nu știu cum va reacționa Rusia la aceste mutări în flancul estic al NATO. Până acum, relația dintre Rusia și Vest pare dominată de chestiunea sancțiunilor impuse pentru invadarea și anexarea Crimeii și întreținerea conflictului din estul Ucrainei, motiv pentru care președintele Vladimir Putin pare decis să reducă presiunea din Ucraina. Numai că analiștii sunt impresionați de creșterea surprinzătoare a bugetului pentru finanțarea prezenței militare în Europa, ceea ce foarte probabil va irita Moscova.
Printre țările în care vor fi făcute investiții suplimentare pentru finanțarea prezenței militare și extinderea ei se numără România, Ungaria și țările baltice, scrie The New York Times, citând oficiali de la Pentagon. ”Asta chiar înseamnă ceva, iar rușii se vor irita”, spune Evelyn N. Farkas, fost oficial al Pentagonului specializat pe relația cu Rusia și Ucraina. ”Este o dovadă de angajament pentru descurajarea Rusiei și pentru întărirea alianței noastre și a parteneriatelor noastre cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia”.
Planul de suplimentare a cheltuielilor militare în Europa are însă un element care i-ar putea dezamăgi pe liderii est-europeni care susțin întărirea flancului NATO – banii vor proveni din fondurile alocate operațiunilor din Irak, Siria și Afganistan in 2017, deci nu este vorba despre un angajament pe termen lung, ci doar pentru un an. ”Dacă vrei să reasiguri aliații din Europa trebuie să arăți că ai un plan de viitor”, spune Todd Harrison, de la Center for Strategic and International Studies din Washington.
”Acest buget pentru Europa împlinește promisiunile pe care le-am făcut în cadrul NATO pentru apărarea colectivă. Dar dovedește și angajamentul nostru față de state individuale unde va fi o prezență pe baze rotaționale”, spune un oficial de la Washingtin. Declaratia vine după ce șeful statului major interarme al armatei SUA, generalul John F. Dunford, a fost la Bruxelles, acolo unde statele din flancul estic al NATO au cerut prezență americană mai robustă și sprijin militar. ”Este un mesaj prin care vedem de ce sunt capabile aceste state și ce dorește să facă conducerea lor politică”, a spus un oficial american, citat de The New York Times.
Bugetul de 3,4 miliarde de dolari destinat prezenței militare în Europa face parte dintr-un buget total pentru 2017 de 589 de miliarde de dolari, mai mare cu 4 miliarde de dolari decât cel pentru anul curent, însă mult redus fata de cele 700 de miliarde alocate Apărării în anul 2010. Cu toate acestea, bugetul american al Apărării este mai mare decât al următoarelor 15 mari puteri militare ale lumii luate la un loc. Franța, Germania, Marea Britanie și Italia cheltuiesc pentru apărare 180 de miliarde de dolari împreună, China cheltuieste 215 miliarde de dolari, Rusia 85 de miliarde, iar Arabia Saudită 80 de miliarde de dolari.
Statele Unite au în Europa circa 65.000 de militari. Au trimis tancuri și piese de artilerie în statele baltice, România, Polonia și Bulgaria și acum transfera mai multe trupe în aceste țări, prin rotație. Tot aici s-au deschis noi centre de comandă ale NATO. Polonia, mai cu seamă de la venirea la putere a conservatorilor, dorește și mai mult – prezență militară americană permanentă, cu baze militare în care să se afle câte 5.000 de militari, pe modelul RFG în timpul Războiului Rece. Summitul NATO din acest an va avea loc la Varșovia, iar această propunere va fi discutată.
Așa cum suplimentarea bugetului militar pentru Europa a luat prin surprindere pe analiștii din SUA, la fel pare să se fi intamplat și cu cei europeni, scrie The New York Times. La fel, guvernele statelor din Europa Centrală și de Est nu au reacționat decât veg la informațiile venite de la Washington. Purtătorii de cuvânt ai guvernelor Poloniei, Ungariei, Cehiei și țărilor baltice au precizat că este nevoie de timp pentru studierea detaliilor noului angajament militar al SUA până la emiterea unei poziții oficiale. Nici oficialii ruși nu au luat o poziție clară imediat după apariția acestor informații.
”Rusia nu va primi bine această întărire a contingentului american în Europa într-o perioadă în care, dincolo de toate dificultățile politice, nu este niciun risc de confruntare militară directă cu NATO”, a spus Igor Korotcenko, redactor-șef la o revistă rusă de apărare. ”Asta va face ca sistemul din Europa să fie și mai dezechilibrat. Una este când americanii își trimit forțele în Spania și alta când le trimit în Polonia, România sau statele baltice”, spune el, considerând însă că răspunsul Rusiei ”nu va fi isteric”. Presa rusă încearcă de o zi să ghicească care va fi reacția președintelui Putin și merge pe ideea că acesta va întări prezența militară la granița de Vest și în special în enclava Kaliningrad, între Lituania și Polonia. Aici ar putea fi aduse, pe lângă sistemele de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, și sistemele antiaeriene S-400.
În lipsa unor reacții guvernamentale (atât timp cât informațiile venite de la Washington sunt oferite pe surse și nu oficial), The New York Times a cerut opinia mai multor analiști din țările est și central-europene. Aceștia salută la unison, însă cu prudență, întărirea prezenței militare a SUA în flancul estic al NATO. La fel, opinia unanimă este că țările central și est-europene ar trebui să facă un efort material suplimentar pentru apărare și să nu se bazeze exclusiv pe sprijinul militar al SUA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.