Aromânii, recunoscuți prin lege ca minoritate națională în Albania

Statut oficial de minoritate națională

Vineri, 13 octombrie 2017, după o dezbatere de două zile în comisii și în plen, Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale.

Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic și cultural, nebeneficiind, în calitate de minoritate națională nerecunoscută legal, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit.

Noul statut oficial de minoritate națională recunoscută prin lege le conferă aromânilor dreptul la școli, biserici, presă în limba maternă, precum și sprijin cultural din partea statului înrudit România. Este foarte important ca România să se implice cultural în susținerea minorității aromâne înrudite din Albania, în cooperare exemplară cu autoritățile de la Tirana, oferind astfel un exemplu de bună practică europeană în domeniul relațiilor dintre țări și dintre statul înrudit și minoritățile naționale înrudite. Începând cu mijlocul secolului XIX și până la dictatura comunistă, România a sprijinit financiar funcționarea a zeci de școli și biserici ale aromânilor din cuprinsul actual al Albaniei. Fără acest sprijin cultural acordat de București minoritatea aromână din Albania nu și-ar fi putut păstra identitatea.

Aromâni, nu vlahi

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost inițiat de Guvernul Albaniei la 13 martie 2017. Acesta prevedea în alineatul 2) al articolului 3 recunoașterea, prin constatare, a 8 minorități naționale, printre care și aromânii, singura minoritate trecută cu denumire dublă (vlahă/aromână – în originalul albanez: vllahe/arumune).

Alineatul în cauză a fost redactat astfel în varianta de proiect: ”În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, vlahă /aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă” (cf. cu originalul albanez: Në kuptimin e këtij ligji, pakicat kombëtare në Republikën e Shqipërisë janë pakicat greke, maqedonase, vllahe/arumune, rome, egjiptiane, malazeze, boshnjake, serbe).

Urmare a dezbaterilor publice și consultării mai multor asociații ale aromânilor din Albania în cadrul Comisiei Juridice, Administrație Publică și Drepturi ale Omului din Parlamentul Albaniei, proiectul de Lege a fost amendat. Raportul acestei Comisii, aprobat la 10 octombrie 2017, a specificat, între altele: ”Reprezentanții asociațiilor aromâne au cerut înlocuirea denumirii ”vlahă/aromână” cu cea de ”aromână”, întrucât denumirea de ”vlahă” nu reprezintă un termen științific, ci este o referință localistă, iar în orice terminologie contemporană pentru această minoritate se folosește doar termenul de ”aromână”.” În acest subiect, Comisia a propus următoarele: ”La articolul 3 se vor opera următoarele modificări: (…) 2. La punctul 2, sintagma ”vlahă/aromână” se înlocuiește cu cuvântul ”aromână”, iar după cuvântul ”sârbă” se adaugă cuvântul ”bulgară”.” Sursele noastre de la Tirana ne comunică totuși că plenul Parlamentului nu ar fi acceptat această propunere formulată de Comisia de fond, în privința aromânilor fiind menținută varianta inițială din proiect: vlahă/aromână. Stenograma dezbaterilor din plen nu este deocamdată disponibilă pe pagina de internet a Parlamentului.

REPREZENTAȚI ÎNTR-O STRUCTURĂ DE STAT

Aromânii vor avea și reprezentare la nivel guvernamental. Un element inedit este constituirea unui Comitet pentru Minoritățile Naționale. Noua Lege pentru protecția minorităților naționale din Albania prevede: ”(1) Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din prezenta lege. (2) Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitate de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale. Membrii Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului-ministru, pe baza nominalizărilor depuse de asociațiile reprezentând minoritățile naționale. Mandatul unui membru al Comitetului este de patru ani, cu drept de reînnoire. (3) Președintele și vicepreședintele Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului ministru pentru a asigura rotația reprezentanților minorităților la fiecare doi ani. (4) Alegerea președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comitetului pentru Minorități Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv. Procedurile și regulile de desfășurare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de primul ministru”.

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni (alături de exonimul Vlahi). Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de Aromân, înlocuindu-l cu cel de Vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România. Aromânii din Albania sunt numiți Fărșeroți. Ei au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilor, muzăchiarilor sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rrămăńi, adică Români.

În sine, dacă nu ar fi fost instrumentat în scopul manipulării identitare de state ca Grecia, Bulgaria, Serbia și Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, termenul de Vlah nu ar trebui să ridice probleme, acesta fiind echivalat juridic termenului de Român, prin prevederile articolului 1 al Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În cazul aromânilor din Albania, aplicarea apelativului Vlah în locul apelativului Aromân înlesnește menținerea comunității aromâne în siajul propagandei antiminoritare și asimilaționiste grecești la adăpostul Ortodoxiei comune grecilor și aromânilor. În Grecia, unde sunt cei mai numeroși dintre statele balcanice, aromânii nu sunt recunoscuți ca minoritate, ci doar ca grup folcloric al poporului elen, ei fiind numiți greci vlahofoni, nu aromâni.

Statul român a finanțat în ultimii ani în Albania funcționarea unei grădinițe de copii și a unei școli cu predarea în dialectul istoric aromân al limbii române comune și în româna literară la Diviaca, județul Lușnea și construcția bisericii ortodoxe aromâne din Corcea. Există de asemenea peste 100 de tineri aromâni din Albania bursieri ai statului român la diverse Universități din țară. Un sprijin important pentru cauza culturală a aromânilor din Albania a venit din partea Institutului Cultural Român, prin Direcția Românii de Pretutindeni.

Adoptarea noii Legi privind protecția minorităților naționale din Albania permite statului român să se implice plenar în acordarea de sprijin minorității aromâne înrudite din această țară balcanică, asumându-și deplina responsabilitate care îi revine față de românitatea din peninsulă.

Prezent, în 19 noiembrie 2016, la Saranda, în Albania, și luând cuvântul în fața unui ales public aromân și albanez cu ocazia dezvelirii bustului marelui nostru istoric Nicolae Iorga, am spus:

”Evenimentlu cultural di aḑă easti mplinu di harauă și nă dă nădia ti ațeli aproapi 300 di ńiľi di rrămăńi ți suntu bânători loiali și patrioți ali Arbinișii. Eľi suntu ca ună punti di malamă cari nă leagâ statili și milețili a noastri. Ași easti și minoritatea națională arbinișească tu Rrămănii, iu nâsă ari ună mușeată lucrari deadun cu putearea di stat. Prota aștiptari ți u au rrămăńiľi tu Arbinișii easti s-hibă pricunuscuț oficial ca ună minoritate națională, ași cum suntu pricunuscuț și arbineșiľi tu Rrămănii, avândalui tuti ndrepturli naționali dati și siyuripsiti.” //

”Evenimentul cultural de astăzi este plin de bucurie și dătător de speranță pentru cei aproape 300 de mii de aromâni care sunt locuitori loiali și patrioți ai Albaniei. Ei sunt asemenea unei puți de aur care leagă statele și popoarele nostre. Așa este și minoritatea națională albaneză din România, unde aceasta are o frumoasă conlucrare cu puterea de stat. Prima așteptate pe care o au aromânii din Albania este să fie recunoscuți oficial ca minoritate națională, așa cum sunt recunoscuți și albanezii în România, având toate drepturile naționale acordate și asigurate.”

Puteți vedea mai jos textul integral al discursului aici

Sursa: cubreacov.wordpress.com

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.