Dincolo de reprezentare: Provocările picturii contemporane
La iniţiativa Fundaţiei Culturale „Intact”, curatorii Maria Rus Bojan şi Horea Avram vor purta o dezbatere cu artistul belgian Michaël Borremans şi cu galeristul Frank Demaegd pe tema relevanţei picturii figurative în arta contemporană şi a rolului pe care aceasta îl joacă în piaţa de artă şi în instituţiile de profil.
Apreciat pentru viziunea şi îndemânarea sa artistică, Michaël Borremans a devenit celebru cu pictura sa figurativă care evocă artişti importanţi precum Velasquez, Goya sau Manet. Maturizându-se în plină epocă a apropriaţionismului postmodern, Borremans a păstrat ceva din această tactică, vizibilă în modul în care artistul înglobează tradiţia picturală într-un mod subversiv.
Dezbaterea va viza aspecte legate de strategiile creative din spatele reprezentării figurative, de rolul jucat de corpul uman în definirea imaginii şi de relevanţa actuală a „maeştrilor” ca modele pentru artiştii contemporani. În acelaşi timp, se va discuta despre evoluţia şi orientarea pieţei de artă şi rolul pe care pictura figurativă îl joacă în instituţiile de artă.
Michaël Borremans este un pictor şi artist video care trăieşte şi lucrează în Ghent, Belgia. S-a născut în 1963 în Geraardsbergen. În 1996 a absolvit „Hogeschool voor Wetenschap en Kunst”, Campus St. Lucas, în Ghent. Începând cu anul 2000, artistul este reprezentat de „Zeno X Gallery”, din Anvers, şi din 2001 de galeria „David Zwirner” din New York.
Frank Demaegd este proprietarul Galeriei „Zeno X” din Anvers. Printre artiştii care sunt reprezentaţi de această galerie se numără Luc Tuymans, Marlene Dumas, Raoul De Keyser, Dirk Braeckman, Michaël Borremans, Stan Douglas, Anne-Mie Van Kerckhoven, Mark Manders.
Maria Rus Bojan este curator independent şi expert în artă contemporană care trăieşte şi lucrează la Amsterdam. Conduce „MB Art Agency”, o platformă flexibilă, specializată în consiliere şi cercetare în domeniul artei contemporane.
Horea Avram este istoric de artă, teoretician media, curator şi director artistic al Fundaţiei Culturale „IntAct”. Este lector invitat al Departamentului de Cinematografie şi Media al Facultăţii de Teatru şi Televiziune, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Florin Ştefan este artist, curator şi art promoter. Este preşedintele Fundaţiei Culturale „Intact”. În prezent este lector la Departamentul de Pictură al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca.
Evenimentul, care va avea loc joi 27 iunie, la ora 18.00, în Spaţiul „Intact” de la „Fabrica de pensule” din Cluj-Napoca, este organizat de Fundaţia Culturală „Intact” Cluj şi „MB Art Agency” din Amsterdam.
În galerie sunt expuse lucrări de Corneliu Brudaşcu, Mircea Suciu, Florin Ştefan, Veress Szabolcs şi Alin Bozbiciu.
„Locust (Dissonance)” de Laura Partin la IRCCU
Până în 30 iunie este deschisă în „Mica Galerie” a „Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică” de la Veneţia expoziţia „Locust” („Dissonance”)de Laura Partin, bursieră „Nicolae Iorga” a Institutului Român din Cetatea Dogilor.
Proiectul expoziţional intitulat „Locust (Dissonance)” asociază imagistica arhitecturală impozantă a lui Paolo Portoghesi, care priveşte reconstituirea metaforică a unor experimente de psihologie socială, prin intermediul unui performance participativ care a avut loc în ziua vernisajului. Disonanţa cognitivă este un mecanism psihologic prin care, atunci când există două gânduri contradictorii, unul dintre acestea este anulat.
Laura Partin este absolventă a Facultăţii de Arte Plastice, Decorative şi Design din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi – secţia grafică, în 2010, şi a unui master de cercetare interdisciplinară în domeniul teoriei artei în cadrul aceleiaşi Universităţi în 2012. În prezent este bursier „Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu un proiect de cercetare intitulat “Estetica deziluzionării”, o extensie a cercetării începute în timpul masterului, şi cu un proiect de creaţie artistică care poartă titlul expoziţiei.
Expoziţia Laurei Partin constă în lucrări de grafică şi într-o documentare video a performance-ului realizat în ziua vernisajului. Proiectul face parte din programul IRCCU Veneţia de susţinere a bursierilor şi studenţilor români din Italia.
„Film Postale”, la Veneţia
Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu, Film Postale
Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu participă cu proiectul “Film Postale” în expoziţia “Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”, parte din reprezentarea României la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – “La Biennale di Venezia”.
Expoziţia, curatoriată de Anca Mihuleţ, la care participă şi “Apparatus 22”, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu şi Sebastian Moldovan, este deschisă până la 24 noiembrie la „Noua Galerie” a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică, din Palazzo Correr.
“Film Postale” (33min, color, 16mm, 2013), cu: Dragoş – Castelul Iulia Hasdeu; Valentin – Memorialul Bălcescu; Florentina – Casa Storck (post-producţie sunet: Mathew Paul Jinks, subtitrare: Sorina Tomuleţiu, Maria Farcaş), cercetează modul în care imaginaţia este iniţiată şi susţinută în interiorul instituţiilor muzeale astăzi. “Film Postale” alege să medieze trei case memoriale: Castelul Iulia Hasdeu, Memorialul Bălcescu şi Casa Storck. Cele trei muzee, ficţiuni ce propun suspendarea în timp şi se opun procesului firesc de ruinare, sunt în mod continuu la rândul lor mediate de custozi. Aceştia se adresează vizitatorilor într-un context public special, care menţine naraţiunea unui spaţiu privat, intim, care a fost locuit. Fiecare din cele trei capitole ale filmului portretizează contextul fiecărei case prin arhivarea fragmentelor din discursuri întrerupte, repetate, care evadează câteodată din conformismul sincronului. Portretizarea contextelor caselor se transformă progresiv în film în portrete ale custozilor, mediatorilor acestor muzee, declară artiştii.
“Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare” este o expoziţie silenţioasă, care analizează istorii minore, suspendate în spatele unor evenimente majore. Proiectul a început cu o investigare a statutului actual al istoriei artei din România, în accepţiunea modernă a disciplinei, excluzând paranteza perioadei comuniste, care a produs un dop fizic şi imaginativ, alături de blocarea anumitor procese mentale şi vizuale. “Având în vedere că istoria nu este inocentă, că ea presupune un anumit grad de violenţă fizică, vizuală ori conceptuală, intenţia noastră a fost nu atât relevarea dimensiunii vizibile a expoziţiei, cât dezvăluirea centrului invizibil al acesteia. De altfel, a vorbi despre istorie are o valoare terapeutică”.
Expoziţia va deveni o instituţie temporară, un centru-pilot pentru reflecţia şi analiza relevanţei istoriei artei şi a vizualităţii. “Centrul de reflecţie pentru istorii suspendate” este situat la parterul unui vechi palat veneţian, Palazzo Correr, clădire care, începând din anul 1930, a găzduit “Institutul Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică”. Lucrările au fost selectate după o metodă similară celei folosite de Johann Joachim Winckelmann la evaluarea antichităţii elene, romane, etrusce şi egiptene, îndeosebi datorită faptului că ia în consideraţie influenţa forţelor istorice asupra istoriei artei, gusturilor şi valorilor estetice.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.