„Când s-a redeschis a doua oară Cotidianul, pe vremea când era Gilda Lazăr, am lucrat acolo timp de doi ani. E nostim, pentru că atunci a fost și prima dată când a trebuit să-mi fac un card bancar. Ei plăteau pe card, iar eu nu aveam. M-am dus la bancă, am văzut câte formulare erau de completat și, până la urmă, o doamnă de acolo m-a ajutat și le-a completat în locul meu. Pe atunci aveau sediul vizavi de Biserica Armenească.”

„Pentru gestul ruperii, eu îmi cer scuze, dar aş vrea să vă întreb dacă şi colegii dumneavoastră care m-au anunţat ieri că să sunt vinovat de genocid, că sunt criminal, că sunt trădător, colegii dumneavoastră care mă ameninţă cu moartea pe mine, care au transmis ameninţări cu moartea familiei şi copiilor mei, vor veni şi ei aici să-ţi ceară scuze”