Luni seară, ambasadorul Federației Ruse în Turcia, Andrei Karlov, cădea răpus de gloanțele trase de un fost polițist turc, în timpul vernisajului unei expoziții fotografice la Ankara. În timp ce diplomatul rus zăcea rănit mortal, atacatorul, în vârstă de 22 de ani, striga „Allahu akbar“ și „Nu uitați de Alep, nu uitați de Siria“, lucru care atrăgea atenția asupra unor posibile legături cu grupările jihadiste din Siria, în primul rând, Statul Islamic.
Asasinarea ambasadorului rus a venit într-un moment crucial pentru conflictul izbucnit în Siria în 2011: marți urma să aibă loc la Moscova o întâlnire între miniștrii de Externe și ai Apărării din Federația Rusă, Iran și Turcia privind cooperarea pe frontul din Siria și evacuarea civililor supuși masacrului comis în Alep de grupările jihadiste, de forțele regimului de la Damasc, de armata rusă și forțele iraniene deopotrivă. Este motivul pentru care asasinatul a fost considerat o încercare de a sabota o înțelegere tripartită.
Declarația de la Moscova: călăii se transformă în „garanți“
Nu s-a întâmplat astfel. Șefii diplomațiilor rusă, turcă și iraniană s-au întâlnit în Rusia, unde au semnat „Declarația de la Moscova“, care stabilește liniile directoare ale unui plan pentru încetarea focului în Siria. „Statele Unite sunt excluse, iar Iran, Turcia și Rusia discută despre Siria“, titrează Foreign Policy. Este lucrul pe care l-a subliniat și ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu: „Toate încercările precedente ale Statelor Unite și ale partenerilor lor de a ajunge la acțiuni coordonate au fost sortite eșecului. Niciuna nu a avut o influență reală asupra situației de pe teren“.
Declarația de la Moscova urmărește să excludă Washingtonul din ecuația siriană, transformând statele semnatare în „garanți“ ai unui viitor acord între regimul lui Bashar al-Assad și rebelii sirieni. „Iran, Rusia și Turcia sunt gata să faciliteze redactarea unui acord care este deja în curs de negociere între guvernul sirian și opoziție și sunt gata să devină garanții acordului“, se arată în declarație. Cele trei state „invită alte țări cu influență asupra situației de pe teren să facă același lucru“.
Putin: „O provocare!“
La câteva ore după asasinarea ambasadorului rus la Ankara, președintele Vladimir Putin a declarat că acest atac a fost o „provocare“ menită să distrugă relațiile dintre Rusia și Turcia și să „destabilizeze procesul de pace din Siria“, scrie Moscow Times. „Nu poate fi decât un răspuns: intensificarea luptei noastre împotriva terorismului. Iar criminalii vor simți lucrul acesta“, a spus Putin.
Prin destabilizarea procesului de pace din Siria, Moscova înțelege punerea în pericol a dominației ruse care se consolidează în Siria și încetarea cooperării cu Turcia pentru extinderea teritoriului controlat de regimul Assad, aliatul Moscovei, până la venirea oficială la putere a administrației Trump. Cel mai mare pas în această strategie a fost recucerirea orașului Alep din mâinile grupărilor jihadiste și ale rebelilor anti-Assad susținuți de Ankara, în urma unui adevărat masacru comis de aviația și artileria regimului de la Damasc, cu susținerea Rusiei. „Alepul a fost recucerit grație consimțământului Ankarei. În momentul asaltului decisiv, turcii au încetat să mai susțină zona de est a orașului“, remarcă Andrei Ciuprijin, profesor la Școala de Înalte Studii Economice din Moscova, citat de Moscow Times.
Statele Unite, arătate cu degetul
În ciuda estimărilor pesimiste ale multor analiști, întâlnirea de la Moscova nu a fost anulată, după ce președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat telefonic, la scurt timp după asasinatul de la Ankara.
Presa rusă atrage însă atenția că, pentru a se evita o revenire a tensiunilor în relația Rusia-Turcia, este posibil ca „responsabilitatea să fie pasată Statelor Unite“. Un element important în această posibilă tactică este identitatea asasinului ambasadorului rus – un tânăr polițist demis din funcție în timpul epurărilor ce au urmat după tentativa de lovitură de stat din iulie, pe motiv că ar aparține rețelei conduse de clericul Fetullah Gulen, autoexilat în Statele Unite, dușmanul numărul unu al regimului Erdogan.
Presa turcă: Marele sabotaj al lui Gulen și al CIA
Se pare însă că aruncarea responsabilității peste Ocean a fost tactica îmbrățișată în primul rând de presa turcă. Scopul principal al acestei mișcări este de a pune presiune pe noua administrație Trump în vederea extrădării lui Fetullah Gulen, o decizie pe care actualul președinte Barack Obama a refuzat să o ia. „Marele sabotaj“ este titlul de prima pagină a ziarului proguvernamental Yeni Șafak (Zori Noi). „Au fost mobilizați asasinii pro-Gulen ai CIA“ pentru a distruge relațiile Rusia-Turcia, scrie ziarul. Un alt ziar pro-Erdogan, Sabah (Dimineața), scrie că asasinarea ambasadorului rus este un mesaj din partea grupării conduse din Statele Unite de către Gulen, FETO. „Un glonte din partea FETO pentru relațiile ruso-turce“, scrie cotidianul Aksam. Jurnalistul pro-Erdogan Omer Turan scrie pe Twitter că „structurile profunde al NATO vor face tot ce pot pentru a împiedica apropierea dintre Rusia și Turcia“. „Echipele de asasini ale FETO au fost activate. Jocurile CIA au început. Celulele aflate în adormire s-au trezit. Țintele sunt Rusia și Turcia“, scrie pe Twitter jurnalistul Ibrahim Karagul.
Aliați de conjunctură
Încercările presei puterii de a arunca vina pe Fetullah Gulen și pe Statele Unite sunt o expresie a poziției dificile în care se află regimul Erdogan. În ciuda reapropierii dintre Turcia și SUA, după întreruperea relațiilor diplomatice și comerciale ca urmare a doborârii avionului militar rus în 2015, cooperarea dintre Moscova și statul NATO cu a doua cea mai numeroasă armată după SUA este una strict conjuncturală.
Interesele Turciei și ale Rusiei în Siria sunt deseori diametral opuse. Aviația și grupările de mercenari ruși au măcelărit forțele rebele susținute de Turcia încă din 2011, Rusia este deschisă față de milițiile kurde siriene care vor să creeze un stat embrionar la granița cu Siria, în timp ce Ankara le declară grupări teroriste, iar armata turcă este deja implicată în ciocniri cu aceste miliții pe teritoriul sirian, de-a lungul Eufratului.
Turcia joacă periculos la două capete
Tot mai fragila presă de opoziție din Turcia critică măsurile de securitate luate de autorități. „Incapacitatea de a-l proteja pe diplomatul rus, faptul că asasinul era un fost polițist turc, că Turcia a ajuns în mod intenționat în rândul țărilor în care nu mai este asigurată securitatea, toate acestea sunt surse de ură. Iar guvernul are responsabilitatea să scape țara și poporul de această ură“, scrie cotidianul Hurriyet. „Deseori au loc manifestații în fața ambasadelor Rusiei și Iranului, cu pancarte pe care scrie «Rusia asasină». În timpul acestor manifestații se fac apeluri la jihad și la instaurarea Califatului. Pe de o parte, partidul de la putere negociază în privința Alepului cu Rusia și Iran, iar pe de altă parte, presa supusă partidului atacă în mod deschis aceste două țări“, scrie cotidianul de stânga Birgun.
Mingea, aruncată în terenul lui Donald Trump
Acordul tripartit Rusia – Turcia – Iran, încheiat în ciuda asasinării ambasadorului rus la Ankara, aruncă mingea în terenul noii administrații americane, iar cele mai așteptate mișcări sunt cele ale consilierului pe probleme de securitate, generalul Michael Flynn, fostul șef al spionajului militar american. Acesta a dat clar de înțeles că noua administrație va satisface solicitările Ankarei și îl va extrăda pe clericul Fetullah Gulen.
Marți, generalul Flynn s-a întâlnit la New York cu nimeni altul decât liderul extremei dreapta din Austria, Hans Christian Strache, care a semnat recent un acord de colaborare cu partidul lui Putin, Rusia Unită. Rămâne de văzut dacă aceste mișcări semnalează sau nu dorința Washingtonului de a accepta „invitația“ Rusiei și a Turciei de a se alătura amintitei „Declarații de la Moscova“.
Asasinatul de la Ankara și o coincidență tragică
Andrei Karlov este al patrulea ambasador rus asasinat în toată istoria serviciului diplomatic al Imperiului Rus, URSS și Federației Ruse. Primul a fost Aleksandr Griboedov, linșat în 1829 de o mulțime înfuriată în timpul unui atac asupra ambasadei ruse din Teheran, Persia. Griboedov este și unul dintre clasicii dramaturgiei ruse de secol XIX, fiind apreciat în special pentru comediile sale, care parodiau realități sociale din Imperiul Rus. Cunoștea opt limbi străine, printre care latina și greaca veche. În 1818, este trimis pentru prima dată cu serviciul diplomatic la Teheran, unde se va întoarce de câteva ori, ultima dată în 1826. În același an, este arestat, bănuit de apartenență la mișcarea revoluționară decembristă, fiind eliberat în scurt timp. În 1828 este numit ministru rezident (ambasador) în Persia.
Pe 30 ianuarie 1829, o mulțime exaltată formată din fanatici religioși atacă misiunea rusă din Teheran și omoară câteva zeci de persoane, printre care și pe Griboedov. În seara zilei de 19 decembrie, când a fost informat despre asasinarea ambasadorului Rusiei în Turcia, Andrei Karlov, Vladimir Putin mergea, într-o coincidență tragică și ironică în același timp, să vadă cea mai renumită piesă a lui Griboedov, comedia „Prea multă minte strică“, o capodoperă a realismului teatral rus.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.