„S-a atins limita majorărilor de taxe, vedem ce a provocat această creștere de TVA, o scădere puternică a consumului și riscul ca România să intre în recesiune, măcar tehnică. Acum corecția trebuie să vină și din partea publică, adică pe partea de reduceri de cheltuieli.”

În ultimii doi ani, România a trecut prin mai multe șocuri și Banca Națională a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a ține cursul leu – euro sub pragul de 5 lei.

„Consilierii locali și primarii au votat cu ochii închiși, cu un cinism incredibil, creșterea la maxim a taxelor, ignorând situația financiară a oamenilor”

Ce se întâmplă dacă noul primar nu va începe, cu adevărat, reformele în București? „Ne vom îngropa în subvenții și vom subvenționa la nesfârșit un sistem care devine tot mai resursofag și tot mai greu de întreținut”, este de părere profesorul universitar de economie Cristian Păun.

România a atras doar 15 miliarde de euro din 80, un eșec de țară ridicat la un nivel epic.

După patru ani de distorsiuni pe piața de energie, specialiștii sunt de părere că marele câștigător al acestei scheme a fost statul român.

Un leu din cinci împrumutați de stat în 2025 este din buzunarul românilor, pușculița de economii preferată a Guvernului.

„În cazul României, guvernele nu vor să adere la zona euro. De ce? Pentru că vedem ce s-a întâmplat acum, am avut ditamai deficitul și cum îl rezolvăm? Crescând taxele și inflația, deci punând totul prin inflație pe consumator. Dacă am fi fost în zona euro, nu am fi putut face asta.”

Mulți români nu vor să accepte că industria din zilele noastre este mai performantă și valoroasă decât cea din perioada lui Nicolae Ceaușescu.

Tensiuni mari pe piața muncii din România după ce în ultimul trimestru din acest an mai multe companii au anunțat restructurări și concedieri.

Datele europene arată că avem cei mai mulți angajați în risc de sărăcie, 1 din 10. În cazul pensionarilor, situația este și mai dramatică.

Ministerul Energiei și Ministerul Muncii sunt instituțiile care coordonează modul în care românii primesc voucherele de energie. Însă dacă ne uităm pe statistici, vedem că doar un român eligibil pentru plata acestui ajutor din trei îl și primește. Restul oamenilor ori au fost respinși pentru că nu au completat cum trebuie documentele, ori nu s-au […]

„Orice criză, orice modificare privind situația geopolitică dă peste cap orice previziune.”

„Costul pentru a menține datoria publică la 60% din PIB pentru noi este echivalentul a cât ar costa-o pe Franța sau Italia să țină datoria publică la 120%-130% din PIB”.

De la 1 ianuarie 2026 ar trebui să înceapă o nouă revoluție fiscală – taxe și impozite noi sau mai mari, care vor crește veniturile de la buget cu peste 40 de miliarde de lei în 2026. Bani care vor fi luați de la români și de la companii ca deficitul să scadă. Însă sunt așteptate și tăieri de cheltuieli în administrația publică.

Un cămin de bătrâni din zona Pașcaniului ar fi fost întabulat în zona prin care ar urma să treacă autostrada la o lună după ce proiectul a fost aprobat, scrie Reporter de Iași.

Jumătate din inflația de aproape 10 procente din ultimele luni a fost cauzată de majorarea cotelor de TVA și de liberalizarea pieței de energie.

Capacitatea de procesare a rafinăriei Petrotel de la Ploiești, deținută de Lukoil, reprezintă 20% din totalul de procesare la nivel național

Guvernul Bolojan speră să încheie anul cu un deficit bugetar de 8,4% din produsul intern brut, adică 159 miliarde lei. Însă dacă raportăm deficitul prognozat la veniturile anticipate pentru anul 2025, ajungem la concluzia că acesta crește de aproape trei ori și ajunge la 25%. În anul 2024, deficitul raportat la veniturile Guvernului, de 575 miliarde lei, a fost de 27%.

Carrefour operează 458 de magazine pe teritoriul României. Acestea au generat venituri de peste două miliarde de euro în primele nouă luni ale anului. Mai multe grupuri încearcă să preia magazinele, conform Profit.ro.

„Suntem într-o bulă din care ieșim permanent pierzători”