Marți seară, 27 martie, în Sala Mare a Teatrului Național “I.L. Caragiale” din București, va avea loc cea de-a 12-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment anual dedicat celebrării succeselor cinematografiei române. Prezentatorul evenimentului va fi, pentru al treilea an consecutiv, actorul Alexandru Bogdan.
Printre cei care vor urca pe scenă pentru a înmâna mult-râvnitele statuete Gopo, create de artistul Adrian Ilfoveanu, se regăsesc artiști consacrați precum Gheorghe Visu, Dorel Vișan, Simona Bondoc, Manuela Hărăbor, Marius Florea Vizante, Pavel Bartoș, Oana Sârbu, dar și tineri actori ca Nicoleta Hîncu, Mihai Smarandache, Paul Cimpoieru, Silvana Mihai, Cezar Grumăzescu, Dana Rogoz, Ela Ionescu, Florentina Năstase sau Dana Marineci.
Pe lângă cele mai așteptate trofee ale serii – Cel mai bun film, Cel mai bun regizor – oferit de Banca Transilvania, Cel mai bun actor într-un rol principal – oferit de Audi, Cea mai bună actriță într-un rol principal – oferit de Aqua Carpatica, Cel mai bun documentar – oferit de Auchan, sau Premiul pentru Machiaj și Coafură – oferit de MAC Cosmetics România și Premiul pentru Cele mai bune costume – oferit de Cellini -, din programul serii nu vor lipsi Premiul pentru Întreaga Carieră – oferit actorilor George Mihăiță și Vladimir Găitan de Primăria Municipiului București prin Arcub, și Premiul pentru Întreaga Activitate – acordat actriței Sanda Toma și oferit de Apa Nova București, precum și operatorului de imagine și producătorului Ion Marinescu.
Născută pe 27 octombrie 1934, în București, Sanda Toma a urmat cursurile Institutului de Teatru “I.L. Caragiale”, la clasa profesoarei Aura Buzescu, iar în anii terminali, la clasa profesorului Nicolae Băltățeanu. Deși în adolescență visa să ajungă geolog, iar pentru câteva săptămâni a urmat cursurile facultății de „Constructii de mașini agricole”, Sanda Toma a absolvit Institutul de Teatru “I.L. Caragiale”. Prima experiență cinematografică a venit în 1960, cu rolul Luciettei din Bădăranii, filmul spectacol turnat după piesa lui Carlo Goldoni, iar adevăratul debut pe marile ecrane s-a întâmplat doi ani mai târziu, în Celebrul 702, în regia lui Mihai Iacob. Un rol de excepție, rămas în memoria cinefililor, este cel din filmul Letiției Popa, Zestrea, unde Sanda Toma joacă alături de Margareta Pogonat și Victor Rebengiuc.
În teatru, Sanda Toma a desfășurat o bogată activitate, jucând la Teatrul Național din Craiova, Teatrul de Comedie din București și Teatrul Național din București.
Ion Marinescu s-a născut în 1948 la Ghergani, Dâmbovița, și a făcut parte din promoția 1970 a Institutului de Teatru “I.L. Caragiale”, alături de Mircea Veroiu, Dan Pița, Stere Gulea, Dinu Tănase și Nicolae Mărgineanu. Este considerat unul dintre cei mai prolifici directori de imagine din România, semnând imaginea a peste 90 de filme, și a colaborat cu renumiți regizori români și străini: Mircea Daneliuc (Proba de microfon), Mircea Moldovan (Pintea), Elisabeta Bostan (Saltimbancii, Ma-ma, Promisiuni), Mircea Mureșan (Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii), Dinu Cocea (Stejar – extremă urgență), Mircea Moldovan (Iarna bobocilor), Radu Gabrea (Mănuși Roșii), Raúl Ruiz (The Lost Domain, A Place Among The Living) sau Gérard Cuq (Țăcăniții). La începutul anilor ’90, Ion Marinescu a înființat casa de producție Atlantis Film. A produs, în calitate de producător executiv sau asociat, mai multe filme românești și franceze.
Premiul Special îi va fi înmânat criticului și istoricului de film Bujor T. Rîpeanu.
Premiul Publicului pentru producțiilor autohtone cu cel mai mare succes la box-office în 2017 va merge către producțiile “Octav” (regia Sergiu Celibidachi) și “Ghinionistul” (regia Iura Luncașu).
“Un pas în urma serafimilor”, debutul în lungmetraj al regizorului Daniel Sandu, a adunat cele mai multe nominalizări (15) la Premiile Gopo 2018, urmat în clasament de “6,9 pe scara Richter”(r. Nae Caranfil) și “Aniversarea”(r. Dan Chișu) – 8 nominalizări, “Ana, mon amour” (r. Călin Peter Netzer), “Breaking News” (r. Iulia Rugină) și “Fixeur”(r. Adrian Sitaru) – 7 nominalizări.
Lungmetrajele europene nominalizate anul acesta la Premiile Gopo sunt: Cealaltă parte a speranței / The Other Side of Hope (r. Aki Kaurismäki), Despre trup și suflet / On Body and Soul (r. Ildikó Enyedi), Dunkirk / Dunkirk (r. Christopher Nolan), Mister în Slack Bay / Ma loute (r. Bruno Dumont) și (M)ucenicul / (M)uchenik (r. Kirill Serebrennikov).
„Procesul”, documentarul nominalizat la Gopo, semnat de Claudiu Mitcu și Ileana Bîrsan va rula în cinematografele din România din 13 iulie, fiind distribuit de Wearebasca.
Filmul urmărește cazul lui Mihai Moldoveanu, fost ofițer al armatei române, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o crimă pe care susține că nu a comis-o. După un lung șir de încercări de a-și demonstra nevinovăția, în iunie 2012 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât că – în cauza Moldoveanu împotriva României – a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Acuzatul nu a avut avocat, nu a fost audiat și nu s-au administrat în mod direct probe.
Documentarul îl urmărește pe Mihai Moldoveanu după eliberarea provizorie și se concentrează pe rejudecarea dosarului și consecințele noii sentințe, oferindu-i spectatorului rolul de jurat într-un caz complicat și controversat.
Procesul a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania și a fost inclus în competiția națională de documentare la Astra Film Festival Sibiu.
Procesul, câștigător al Premiului Juriului pentru cel mai bun documentar, la cea de-a doua ediție a Indian World Film Festival, poate fi văzut în proiecție specială la București, în cadrul Festivalului One World România, duminică 25 martie, de la ora 16.00, la Cinemateca Eforie.
„De 20 de ani, din care mai bine de 16 în închisoare, Mihai Moldoveanu se zbate să-și găsească dreptatea. Dosarul destul de stufos al proceselor lui conține foarte multe erori și insuficiente probe pentru condamnarea pentru omor deosebit de grav. Deși procurorii și judecătorii care au condus la condamnările lui nu au vrut să depună mărturie în film, sperăm ca imaginile de arhivă să suplinească măcar parțial lucrarea sistemului, din anii ’95 -’96, în acest caz. Ce este uluitor, limpede și înfricoșător, în același timp, este că în procesul de rejudecare, în anii 2014-2015, nu s-a făcut totul pentru aflarea adevărului”, afirmă co-scenarista Ileana Bîrsan.
„Ce ne-a convins să facem un documentar despre cazul lui Mihai Moldoveanu a fost, pe de-o parte, îndârjirea, tenacitatea și deschiderea cu care acest om încearcă să-și dovedească nevinovăția de atâția ani”, declară regizorul, Claudiu Mitcu. „Pe de altă parte, de-a lungul procesului de rejudecare, am constatat că drumul către adevăr, deci și către justiție, este obstrucționat, că după 20 de ani apar și dispar hârtii oficiale sau elemente de probatoriu și nimeni nu se sesizează, că deși există o folie cu amprente care ar putea conține informații despre autorii crimei, nimeni, niciodată, nu a fost suficient de curios sau curajos să afle cui îi aparțin, în condițiile în care se știe că nu sunt nici ale celui decedat, nici ale celor condamnați”.
Imaginea poartă semnătura lui Andrei Butică, montajul Cătălin Cristuțiu, sound-designer Ioan Filip, mixajul a fost realizat de Dan-Ștefan Rucăreanu, iar muzica a fost compusă de Camil Dumitrescu. Producătorii sunt Claudiu Mitcu, Robert Fița și Ioachim Stroe.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.