Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2019 şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, conform „Raportului asupra inflației”, publicat de Banca Centrală. Instituția financiară previziona o inflaţie de 2,9% pentru 2019 şi de 3,2% pentru 2020.
„Conform scenariului de bază, rata anuală a inflației IPC va atinge 3% la sfârșitul anului 2019 și 3,1% la finele anului 2020. Față de Raportul precedent, scenariul actualizat revizuiește ușor ascendent proiecția pentru sfârșitul anului curent, cu 0,1 puncte procentuale, pe seama unei contribuții mai ridicate provenind din partea ratei anuale a inflației CORE2 ajustat (se calculează pe baza indicelui prețurilor de consum din care se exclud prețurile administrate și cele cu o volatilitate ridicată, precum legume, fructe, ouă, combustibili, n.r.), în timp ce contribuțiile unora dintre celelalte componente ale coșului de consum s-au compensat reciproc. Pentru lunile decembrie 2019 și decembrie 2020, contribuția cumulată a componentelor exogene la rata anuală a inflației IPC este preconizată să se diminueze semnificativ raportat la valoarea înregistrată în decembrie 2018 (1,8 puncte procentuale), până la 0,9 puncte procentuale și, respectiv, 1 punct procentual”, se arată în documentul citat.
În cursul anului 2019, majorările de mai mare amploare ale prețului tutunului, decurgând din noul cuantum al accizei stabilit prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 114/2018, sunt compensate de cele mai reduse ale prețurilor combustibililor și, respectiv, componentei LFO (ieftinirea sensibilă a prețului
citricelor pe plan european). Pe parcursul anului 2020, contribuția componentelor exogene a fost revizuită descendent, preponderent pe seama reconfigurării traiectoriei prețului gazelor naturale, prin încorporarea efectelor prevederilor OUG nr. 114/2018 referitoare la impunerea unor niveluri de preț de tip plafon pe circuitul de stabilire a prețului final de vânzare a produsului către consumatorii casnici. În contextul continuării ajustării accizelor la combustibili și la produsele din tutun pe parcursul intervalului de prognoză, rata anuală a inflației IPC calculată la taxe constante va rămâne inferioară dinamicii proiectate a indicatorului
headline, cu 0,4 puncte procentuale la finele anului 2019 și, respectiv, cu 0,3 puncte procentuale la sfârșitul celui următor.
Conform scenariului de bază, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va atinge 3,3 la sută la sfârșitul anului 2019 și 3,4 la sută la finele celui viitor. Pornind de la nivelul de 2,5 la sută atins în decembrie 2018, presiunile inflaționiste acumulate la nivelul acestei componente se vor amplifica, în tandem cu majorarea excesului de cerere agregată din economie și pe fondul acumulării de presiuni inflaționiste mai alerte provenind din partea mediului extern asupra prețurilor transformate în lei ale bunurilor din import.
În aceste condiții, conduita politicii monetare este configurată în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și la conservarea unui cadru macroeconomic stabil; eficiența și flexibilitatea acesteia ar putea fi afectate de prevederile OUG nr. 114/2018 prin maniera de stabilire a „taxei pe activele băncilor”. Balanța riscurilor la adresa proiecției ratei anuale a inflației este evaluată a fi înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria din scenariul de bază. Riscuri relevante continuă să fie asociate atât mediului intern, cât și celui extern.
Riscurile specifice acestei runde sunt asociate cu precădere conduitei politicii fiscale și a veniturilor, în condițiile lipsei de disponibilitate la momentul finalizării scenariului de bază al proiecției macroeconomice a unei variante aprobate de Parlament a bugetului de stat pentru anul în curs. În plus, setul de măsuri fiscale și privind investițiile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2019 este de natură a crea ambiguități, îngreunând, astfel, evaluarea comprehensivă a impactului acestora asupra mediului de afaceri și a sistemului financiar-bancar, atât în perspectiva orizontului de timp scurt, cât și a celui mediu. Un efect advers al aplicării „taxei pe activele bancare” ar putea consta în posibila diminuare a dinamicii creditării acordate sectorului privat al economiei, cu implicații inclusiv asupra nivelului PIB potențial, prin afectarea volumului finanțabil al investițiilor derulate în economie. Efecte suplimentare, deja vizibile parțial în prima parte a anului curent, ar putea fi asociate unei schimbări a percepției investitorilor față de plasamentele efectuate în România (atât investiții de portofoliu, cât și investiții străine directe), cu impact resimțit la nivelul cursului de schimb al leului, de așteptat a afecta costurile de producție și prețurile bunurilor de consum finale. În sensul unor efecte adverse semnificative ale setului de măsuri implementate pledează evidențele privind episoade asemănătoare care au marcat și alte economii europene (de exemplu, Ungaria).
În același timp, se conturează ca extrem de relevante posibile reconfigurări ale dinamicilor componentelor exogene ale coșului de consum. Astfel, în cazul tarifelor la energia electrică și gazele naturale, planează incertitudini privind modul de transpunere a prevederilor cu caracter general ale OUG nr. 114/2018 în norme detaliate ale autorităților de profil și, pe această cale, și privind influența indirectă pe care ar exercita-o asupra dinamicii costurilor de producție ale consumatorilor non-casnici și, astfel, asupra prețurilor bunurilor finale de consum din economie.
Pe plan extern, incertitudini sporite sunt asociate unei decelerări mai rapide a activități economice la nivel global, posibil a decurge și din riscuri induse de escaladarea protecționismului comercial, sporirea incertitudinii privind configurația finală a procesului Brexit, precum și divergența conduitei politicilor monetare promovate de Banca Central Europeană și de alte bănci centrale majore. Materializarea unora dintre aceste riscuri ar putea genera realocări de portofolii în profil regional și/sau mondial, cu impact asupra traiectoriei viitoare a cursului de schimb al leului și, implicit, asupra ratei proiectate a inflației. În același timp, un alt factor de risc care își reconfirmă importanța se referă la prețurile internaționale ale materiilor prime, cu precădere cele energetice, pe seama evoluțiilor
recente și a volatilității accentuate a cotațiilor țițeiului. Dinamica acestora este marcată de incertitudini sporite, fiind condiționată atât de factori de cerere, cât și de ofertă, cu potențial de a afecta proiecția ratei inflației în ambele sensuri.
Asa se nasc profetii… Cica ar face o analiza pe baza careia apoi isi fundamenteaza profetiile. Dupa ce vor folosi pirghiile pe care le au in dotare ca sa se ajunga acolo unde au dorit, parca ii vad cum se pupa in oglinda admirindu-se cit de destepti sint. Deci valoare acestor asa zise evaluari sint fix un mare 0!
@Zal – N-am auzit de un specialist în domeniul bancar numit Zal. De Mugur Isărescu, da am auzit. Știe Banca Națională ce face, nu-ți fa griji… E o profeție prea optimista.
Daca mai raman nelegiuitii din PSD la putere, vom avea chiar si inflatie cu doua cifre, spre marea bucurie a lui Putin care-i va decora pe Dragnea, Valcov si Teodorovici cu ardinul Stalin clasa I.