Ca-n filme: Tablou de Picasso, găsit îngropat în Tulcea

Un tablou despre care se crede că este „Tete D ‘Arlequin“, pictat de Picasso, furat dintr-un muzeu din Olanda în 2012, a fost găsit îngropat la tulpina unui copac, în Tulcea, după ce o persoană a primit informații prin intermediul unei scrisori anonime.

„Aseară (sâmbătă seara – nr.), două persoane, de cetățenie olandează, s-au prezentat la Amabasada Olandei, din București, cu un tablou. Acestea au precizat faptul că au găsit tabloul, pe teritoriul Romaniei, anuntand despre acest fapt autoritatile olandeze. DIICOT investigheaza imprejurarile in care un tablou semnat Picasso valorand aproximativ 800 mii de euro a fost gasit sambata seara, pe raza judetului Tulcea. Tabloul care face parte dintr-un lot de 7 opere sustrase  in anul 2012 dintr-un muzeu olandez se afla in custodia autoritatilor romane si urmeaza sa fie expertizat. Atașatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Olandei a anunțat autoritățile române, iar, la acest moment, o echipă formată din procurori D.I.I.C.O.T. și polițiști ai Direcției de Investigații Criminale – I.G.P.R. efectuează cercetări, pentru lămurirea tuturor aspectelor (audierea persoanelor, cercetarea locului în care au afirmat cele două persoane că au găsit tabloul, expertize criminalistice). Precizam ca cei 6 inculpati români acuzaţi că în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012 au sustras 7 tablouri semnate printre alţii, de Pablo Picasso, Henri Matisse şi Claude Monet de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam au fost condamnati definitiv pentru savarsirea infractiunilor retinute in sarcina lor”, a transmis DIICOT duminică printr-un comunicat de presă.

Cea care a primit scrisoarea anonimă privind tabloul este scriitoarea olandeză de origine română, Mira Feticu.

Feticu, autoare a unui roman intitulat Tascha, inspirat din furtul a şapte tablouri din muzeul Kunsthal comis de nişte români în 2012, a declarat că a primit o scrisoare anonimă în limba română în care i se ofereau indicaţii pentru a găsi tabloul.

Scriitoarea a explicat, duminică, pentru Mediafax, cum a primit indiciile privind locul unde se află ascuns tabloul lui Pablo Picasso, dispărut din 2012, din Muzeul Kunsthal din Rotterdam.

„Am primit o scrisoare acum 14 zile pe adresa mea de serviciu din Haga. Scrisoarea era o foaie albă de hârtie pe care erau scrise opt rânduri în românește. Suna ca o poezie a cuiva care parcă dorea să se sinucidă. Spunea că nu mai vrea să păzească tabloul lui Picasso și eu nu am înțeles la început. Părea un fel de scrisoare sinucigașă. Am uitat-o în geantă, seara am găsit-o și am citit-o și atunci mi-a picat fisa. Am înțeles că e unul dintre tablourile furate acum câțiva ani. L-am sunat pe polițistul din Rotterdam, care s-a ocupat de caz atunci și el mi-a spus că o să mă sune înapoi, dar nu m-a sunat. Atunci eu m-am simțit datoare să fac ceva. Am vorbit cu colegul meu, care e scriitor ca și mine. Am venit în București, am luat o mașină și ne-am dus acolo, am urmat indiciile din scrisoare”, a spus Mira Feticu.

Aceasta a povestit că indiciile din scrisoare erau exacte și după ce a găsit primul copac, a săpat printre zăpadă și frunze uscate și a găsit tabloul.

„Indicațiile erau extrem de exacte. Nu a fost deloc complicat. După ce am găsit primul copac de care scria în scrisoare, l-am găsit pe al doilea și am răscolit zăpada și stratul de frunze moarte , apoi cu un băț, nu am avut răbdare să mă duc după hârleț, am tras plasticul la suprafață și în plastic era înfășurat tabloul. Dacă e autentic sau fals, asta nu mai e treaba mea”, a povestit Mira Feticu.

Întrebată cum a reacționat când a avut în mână opera despre care se credea că e pierdută, Mira Feticu a spus că a plâns.

„Am plâns, a fost emoționant. A fost ca și cum am redat ceva oamenilor, ceva ce s-a pierdut, a fost un moment intens, am descoperit ceva minunat, ce pot da înapoi omenirii. E intens și e și obositor. Vă dați seama, nu e ca și cum ai sta într-un restaurnat la un pahar de vin. De la ora 2 noaptea vorbesc cu cei care fac ancheta, mergem acolo unde am găsit, refacem scenarii”, a mai spus scriitoarea.

Mira Feticu este de părere că a fost aleasă de cel care a trimis pontul tocmai pentru că a scris o carte despre jaful de la muzeu, carte ce a fost tradusă și în limba română.

„Eu am scris o carte despre jaf acum patru ani, cu date despre jaf. Am refăcut povestea, am avut informați despre cum a fost. În mai anul acesta am dat un interviu, cartea a fost tradusă în limba română. Cred că persoana care mi-a dat pontul a căpătat încredere în mine. Cred că este cineva care e implicat, cu sigurnață, cineva care are o conștiință, care s-a săturat să țină un secret”, a mai spus Feticu.

Pe pagina de Facebook, scriitoare de origine română, stabilită în Olanda, a postat imagini din momentul în care a descoperit tabloul îngropat la rădăcina unui copac din județul Tulcea.

Ea apare în imagini plângând la locul unde a găsit tabloul, apoi uitându-se la schița cu ceea ce pare a fi opera „Tete D ‘Arlequin“, pictat de Picasso.

Westerman en Feticu vinden een mogelijk echte Picasso

Roemeense politie onderzoekt de door Mira Feticu en Frank Westerman gevonden Picasso. Onduidelijk is nog of deze 'echt' is en het gestolen exemplaar is uit De Kunsthal Rotterdam.

Publicată de Frank Westerman pe Duminică, 18 noiembrie 2018

Procurorii DIICOT i-au trimis în judecată, în 15 iulie 2013, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Procurorii arătau, în rechizitoriu că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

„Inculpaţii au decis ca tablourile să fie scoase din ramă şi să fie aşezate în feţe de pernă. În acest scop au achiziţionat două perne umplute cu bucăţi mici de burete. Le-au desfăcut la unul din capete, au introdus 3, respectiv 4 tablouri în aceste perne, după care le-au cusut la loc”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Ulterior, tablourile au fost duse la locuinţa lui Radu Dogaru, din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Mama lui Radu Dogaru le-a spus anchetatorilor că mai întâi a îngropat tablourile în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea casei sale, iar în final, după ce la locuinţa sa au avut loc percheziţii, le-a dezgropat şi le-a ars în soba locuinţei sale din Carcaliu.

Pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Naţional de Istorie a României, care a scos la iveală că cel puțin trei lucrări au ajuns scrum.

„În urma analizarii compozitiei chimice a materialelor mentionate si a evidentierii, in interiorul acestora, a pigmentilor specifici picturilor pe panza, a reiesit faptul ca cenusa provine din arderea a cel putin trei opere de artă (tablouri realizate in tehnica uleiului pe panza)”, a arătat Muzdeul Național de Istorie.

În octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe Adrian Procop la şase ani şi 10 luni de închisoare şi pe Alexandru Bitu şi Olga Dogaru la câte doi ani de închisoare cu executare.

Petre Condrat, în cazul căruia instanţa de fond a decis să plătească o amendă de 45.000 de lei pentru tăinuire, nu va trebui să mai achite această sumă, conform deciziei CAB. Curtea de Apel Bucureşti i-a obligat pe Adrian Procop, Eugen Darie şi Radu Dogaru să plătească 18,1 milioane de euro, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Tot doi ani de închisoare cu executare a primit şi Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, ea fiind găsită vinovată de favorizare a făptuitorului şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Ceilalţi doi inculpaţi din dosar – Eugen Darie şi Radu Dogaru – au fost condamnaţi definitiv, după ce şi-au recunoscut faptele şi au fost judecaţi prin procedura simplificată. Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, în 27 februarie 2014, pe Radu Dogaru la şase ani de închisoare cu executare şi pe Eugen Darie la cinci ani şi patru luni de închisoare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Alexandru Visan 3297 Articole
Author

14 Comentarii

  1. Vezi laitmotivul din schița lui Rebreanu “rahat cu apă rece, americane prăjite, strigă baiatul cu tablaua”. Probabil scrisarea venea de la clarvăzătoare care dispărând emisiune Danei de la antne a scris în Olanda cea de români iubitoare dacă le dâm portul Constanța. Noapte bună români.

  2. Manevra e cusuta cu ata alba,la indigo cu misterul bratarilor dacice.pur si simplu niste anonimi binevoitori il cauta pe Taica Lazar,respectiv pe Mira Dogaru(sic!)sa le spuna unde se afla comoara din Vadu Sec.Subiect de inca un roman,poate chiar de-un film! Mira-m’as sa nu fie Mira bagata pana-n gat,iar pictura sa fi fost cumva cota ei din jaf,primita inca din Olanda,pe care acu’o preda de frica sa nu ‘se sparga’ baietii de la zdup!? Mai bine o dadeai mira pe psycho,ceva mesaje de la un medium,primite in transa in timpu’ somnului,un vis care s-a dovedit adevarat,etc,etc… totusi,nu era mai simplu sa te duci cu scrisoarea la Politia neerlandeza si gata !nu cumva aia puneau prea multe intrebari,mira? cata vreme procurorii din Republica Procurorilor s-ar putea sa nu aiba cojones,ci doar fuste,deci nu pot cerceta un cetatean olandez cu un atat de dezvoltat simt civic, nu? aceasta este intrebarea!

  3. Sincer, eu le dadeam inca o suta de lei s-o ingroape mai adanc. Bine ca n-au pus-o in grajd, ca ramanea vaca stearpa!

  4. Ei, bine, istoria din articol mi se pare o gluma : atât 1. privind pretul, fiindca-i vorba de-un desen. Admitând, în extremis, c-ar fi vorba de-un Picasso autentic, nu-i decât un desen, pe-o foaie de hârtie, cu nimic pregatit – nu-i vorba de-o pictura-n ulei, ci de-o banala foaie de hârtie si de-un creion. 800 000 de euro pentru un studio-n creion/cerneala pe-o banala/ordinara foaie de hârtie tine de gluma. Câteva mii, pentru un desen, da, câteva sute de mii, nu. Chiar si-n cazul Picasso 2. cât si privind opera-n sine. Desenul din fotografia din Cotidianul nu este un Picasso. E prea cuminte, prea cautat. Las deoparte c-ar trebui autentificat: ori, monopolul îi apartine familiei pictorului. Si din partea ei, trebuie sa te-astepti la aventuri: pe-un gradinar, Picasso-l platea-n desene. Familia afla de existenta lor în momentul în care omul respectiv se decide sa le vânda unei case de licitatii. Si-l acuza de furt. Ori, Picasso (om neglijent), ura birocratia (citeste : recunosterile de datorie, între care si autentificarea donatiilor în desene pe care le fascuse. Nu stiu nici daca tipul figura-n testamentul pictorului, sau nu). Destul ca omul îsi operele (… dovada ca erau autentice…) si e si condamnat la daune interese. Asta-i familia Picasso.Plus c-artistul suferea de capricii uriase: daca tema Arlechinului e foarte prezenta-n opera lui (bâlciurile si circul, inclusiv), tipul îsi semneaza însa, diferit tablourile, n-are o semnatura standard, se joaca pe foaia de hârtie/ pe pânza. Pictorul are tot atâtea semnaturi diferite câte lucrari. Adica (zeci de) mii. Si-n plus, îsi parafrazeaza propriile lucrari. Arlechinii lui, omniprezenti, au mii de fete. Parti dintr-un labirint. Pe care-l pazesc, acuma, cerberii (familia). Plus ca, daca-i vorba de-un furt dintr-un muzeu, o data regasite, lucrarile trebuie sa treaca iar prin furcile caudine ale autentificarii. Pe care le exercita monopolul cerberilor Picasso. Asa ca.

    • Shalom Rashelo! Asa o priceputa esti tu! Probabil ca ai fost colega de gradinita cu bunica lui Picasso, de stii atatea.

    • @Moishe: de cultura generala ai auzit? De bun simt cu siguranta nu.

    • Cit timp au stat oare in pamint? Desenul nu pare ambalat cine stie ce. Expus umezelii, hirtia se degradeaza foarte repede.

  5. scrisoare-poezie sinucigasa,detalii foarte exacte,primul copac pe dreapta ,cum intri in Romania,apoi al doilea copac,marcaj turistic banda rosie,sub frunze si sub zapada,cu un bat,o punga de plastic,nici macar ingropata,la vedere,in acea punga pictura cap de bou, piece of cake! am plans, poze!alibiul asigurat de telefonul dat politiei din Rotterdam,singura dovada scrisoarea-poezie,hai la tren ,hai la avion, masina,camp Tulcea,copaci,gasit dovada! Uluitor! Edgar Alan Poe, Carabusul de Aur,nici el nu o gasea mai usor!totusi, o chestie: picturile au fost asigurate, de ai as-au si furta asa usor,deci daca polita de asigurare a fost platita la zi si deci incasata de pagubasi,asa ca nimeni nu este mai interesat in afara casei de asigurari. stai sa vezi cum ii duci pe astia de nas,aici e durerea ,Mira! de vandut pe piata nu mai poti vinde, deci trebuie sa cazi la pace cu asiguratorul,dar mai mut de 20% nu iei! si un scenariu de film !per total nu e rau,fraieri care pune botu’,duium in Tara Lalelelor de Jos !

  6. @Moishe : nu. Stau în tara de adoptie a lui Picasso. Care are si-o zeste culturala considerabila, si muzee de prim rang mondial, si specialisti. Prost sa fii, si tot înveti în fiecare zi câte ceva.

  7. A fost chemat Darius Valcov,specialistul PSD in palmarea tablourile?sa isi dea cu presupusul,nu ca l-a furat el!

    • aici ai dreptate, mai doi de zero pe usa closetului! este acelasi caz ca si la cimitirul din Slatina : falsuri sau reproduceri cu 2 euro bucata , pe care cineva din DNA incerca sa le treaca drept originale. ce un banut in plus strica chiar si la Servicii? vine Craciunul, vin alegerile, e nevoie de malai, de mult malai, stiai asta !? Darius Valcov iti poate da mai multe detalii. se va fasaii foarte acest breaking news, iar DIICOT va acoperi ca pisica mizeria asta.

  8. Stirea a fost difuzata si de BBC. S-a spus doar ca se asteapta autentificarea.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.