Campanie electorală pe lîngă subiect, oameni și cauze

„A început marea trosneală”, zice Alina Gorghiu. Limbaj de doamnă lansată în politică într-un mod despre care nu vreau să vorbesc. Dar şi adevăr frust. A început un război surd. Nici urmă de idei, de principii, de valori. Bătălia este pe altceva. Adversarul trebuie scos din joc. Sau terfelit, sau dat pe mîna DNA-ului şi scos în cătuşe din scenă. La urma urmelor, scopul scuză mijloacele. Pe alocuri, alegerile seamănă cu cele de după război. Atunci era tot o nebunie concentrată pe scoaterea din scenă a liberalilor şi a ţărăniştilor, şi pe instalarea comuniştilor. Atunci se chinuiau să-i scoată pe ţărănişti şi pe liberali. Acum, liberalii şi filo-americanii (că ţărăniştii s-au dus) se chinuie să-i elimine din competiţie pe urmaşii comuniştilor, socialiştii lui Liviu Dragnea şi Victor Ponta. La această înfruntare se mai adaugă un personaj, Traian Băsescu. El luptă pentru salvarea pielii sale şi pentru a securiza averea familiei, agonisită în două mandate lungi şi chinuitoare. Pentru populaţie, nu pentru el. Dacă nu intră în parlament, poate să ajungă la mare încurcătură.

Mărturisesc că dezamăgirea mea vine de la liberali. În mod logic, ei ar fi putut să lanseze o strategie de dezvoltare. Cu alte măsuri de stimulare a economiei, ei ar fi putut trezi piaţa şi clasa mijlocie. De necrezut, însă. Liberalii mint alegătorii cu scăderea taxelor. Cică ei scot ţara din încurcătură cu scăderea taxelor şi cu neimpozitarea pensiilor. Cu alte cuvinte, cu măsuri d-ale PSD-ului. Și cu o alianţă cu partidul oamenilor tineri. De ce nu contează liberalii pe măsuri care să aducă lîngă ei generaţia tinerilor din societăţile multinaţionale? Pentru că s-au descalificat în faţa acestora? Pentru că ei au o alternativă într-un alt partid? Mi-e greu să înţeleg de ce PNL-ul a pierdut generaţia inteligentă şi activă? Pentru că preşedintele partidului are o voce de politician strîns cu uşa? Pentru că ţipă cum ţipă soţul ei la Mugur Isărescu? Pentru că în loc să vadă PNL-ul ca un deschizător de drumuri, ei îl văd ca o păcăleală de vreme nouă?

Despre PSD cu ale sale facilităţi care amăgesc pensionarii şi categoria celor aflaţi în dificultate, ce să mai zicem? Că s-au gîndit să creeze un partid şi pentru segmentul patriotic al populaţiei? Că vor să împartă susţinătorii pe căprării şi sentimente? Mă amuză copios melodiile electorale cîntate de Gheorghe Turda pe România TV, însoţite de cartoane pe care scrie cît va fi pensia, cît salariul minim şi cît se ieftinesc trenul şi tramvaiul. Acesta este un soi de partid iepure al PSD-ului, care poate spune orice fără să implice partidul mamă. În acelaşi timp, PRU seamănă cu un partid făcut de SRI după 1990, pe mîna lui Corneliu Vadim Tudor. Să fie acesta un semn că serviciile române s-au modernizat? Și au creat structuri politice cu specific ideologic. Unii pe stînga, cu iz naţionalist, şi alţii pe dreapta, cu iz pro-american. Dacă îl citim cu atenţie pe Victor Ponta, aflat într-o ciudată creştere de viteză.

Iată ce a afirmat, mai ieri, Victor Ponta: „Sistemul nu mai are încredere nici în PSD, nici în PNL, şi atunci şi-au făcut partidul lor. De ce nu vă uitaţi la programul lansat de USR? Aţi văzut ceva despre drepturi şi libertăţi fundamentaleacolo? Nu. Aţi văzut ceva despre reducere bugetului să zic la SRI sau la SIE“.

Adevărul este că problemele mari ale României şi ale celor care locuiesc pe aceste meleaguri nu încap în această campanie electorală. Ruperea de oase, de care vorbea prinţesa oportuniştilor sclifosiţi, nu conţine nici un soi de dezbatere serioasă. România şi grijile sale mari trec pe lîngă ruperea de oase, pe lîngă bătălia surdă în care se înfruntă numai interesele clanurilor şi ale mahărilor din vîrful piramidei.

Vorbăria asta nebună trece pe undeva pe foarte departe de nevoile oamenilor!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.