Canada fără vize: Realizarea preşedintelui şi a „guvernului lui” care a durat câteva ore

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul bulgar Boyko Borisov au anunţat cu satisfacţie că au reuşit să includă ridicarea vizelor pentru români şi bulgari în cadrul acordului de liber schimb UE-Canada. Peste câteva ore aveau să regrete. Asta pentru că acordul UE-Canada nu se mai poate încheia. “Nu cred că UE este capabilă să încheie acordul. Canada este dezamăgită, dar cred că e imposibil”, a spus ministrul canadian al Comerţului, după ce a plecat de la negocierile de vineri de la Bruxelles.

Cine a dat peste cap negocierile fructuoase şi elegantul “şantaj” diplomatic al Bucurestiului şi Sofiei? Nu a fost un stat membru UE, ci o regiune cu 3,6 milioane de locuitori, regiunea valonă a Belgiei. Parlamentul valon s-a opus acordului UE-Canada, iar asta a dus la iritarea teribilă a partenerilor de peste Ocean. Premierul Borisov a fost extrem de nervos, a comparat fundătură în care a ajuns CETA cu un veto împotriva României şi a Bulgariei, nu numai împotriva relaţiilor comerciale UE-Canada.

Politicienii din Valonia nu au urmărit niciun moment să torpileze eforturile diplomatice ale României sau ale Bulgariei. Parlamentarii valoni au însă o influenţă foarte mare asupra deciziilor federale de la Bruxelles. Şi nu dopar ei, ci încă cinci alte adunări legislative din ţară (în afară de Parlamentul federal de la Bruxelles). Iar acest lucru trebuia cu siguranţă cunoscut de diplomaţii români, pentru că nu sunt chiar atât de puţini în “capitala” Europei şi pentru ca au auzit cu siguranţă că mai exista un parlament şi la Namur.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles că România nu va mai bloca încheierea Acordului de liber schimb UE-Canada. Aceleşi anunţ l-a făcut şi premierul bulgar Boyko Borisov. România şi Bulgaria erau ţările care îşi exprimaseră limpede opoziţia faţă de acest acord nu din raţiuni economice, ci pentru că doreau să-l folosească drept pârghie de presiune politică asupra guvernului canadian, pentru anularea regimului de vize pentru cetăţenii români şi bulgari.

România şi Bulgaria au anunţat că au ajuns la un acord cu guvernul de la Ottawa, motiv pentru care nu se mai opun CETA. Preşedintele Iohannis a declarat că regimul de vize pentru români va fi anulat începând cu 1 decembrie 2017. “Dacă numărul imigranţilor ilegali trece de un anumit plafon, atunci Canada isi rezervă dreptul de a introduce temporar vizele”, a subliniat Iohannis. Şi premierul bulgar a anunţat aceeaşi dată pentru ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii bulgari – decembrie 2017. România si Bulgaria se puteau felicita pentru un succes – anularea mai repede decât se spera a vizelor canadiene, iar asta datorita pârghiei oferite de CETA, după cum a spus Borisov.

N-a fost însă sa fie. Nici Bucureştiul, nici Sofia nu a dat importanţă politicii regionale din Belgia. Dacă e să-şi mai oblojească orgoliul rănit, cele doua diplomaţii pot spune fără să greşească că nici restul statelor membre nu au dat atenţie Valoniei. Şi astfel a picat pentru moment şi CETA, şi ridicarea vizelor. Eroarea este însă un mare – problemele instituţionale din Belgia au fost expuse pe larg după atentatele teroriste de la Bruxelles; avem de a face cu o ţară în care atribuţiile regionale au mers extrem de departe – până la poliţie şi parlamente. Capitala Bruxelles nu are o Poliţie, ci peste zece – de aici şi şvaiţerul securitar în care au acţionat teroriştii. Apoi, Belgia are şapte adunări legislative.

Cât de mult pot fi acuzaţi valonii că au sabotat pe moment încheierea acordului UE-Canada şi, implicit, ridicarea vizelor pentru români? Atât de mult cât poate fi acuzată o regiune de 3,6 milioane de suflete (cam cât Republica Moldova), cea mai afectată de criza economică din Belgia, că doreşte mai multe investiţii, locuri de muncă şi derogări de la prevederile tratatului care pot fi mai păguboase.

Poate fi acuzat premierul federal de la Bruxelles, Charles Michel, el însuşi un valon? Dar ce poate face în actualul sistem instituţional din Belgia, cu şapte parlamente, mai ales când în Valonia la putere este o coaliţie contra naturii (Partidul Socialist şi Creştin Democraţii) extrem de greu de multumit şi cu care este la cuţite. Mai complicat este că premierul Michel trebuie să protejeze şi să susţină guvernul valon aşa cum este el, pentru că în această regiune se constată o ascensiune a extremei drepte şi a ecologiştilor (care se opun acordurilor de liber-schimb). În plus, premierul Michel a mai avut şi ghinionul ca în această săptămână să prezinte un proiect de buget (aprobat) care prevede reduceri ale ajutorului de şomaj şi a altor beneficii sociale. Or, tocmai valonii sunt cei mai loviţi de aceste măsuri. Prin urmare, riposta era de aşteptat şi a venit. Iar premierul Michel este legat de mâini şi de picioare.

Poate că toate aceste lucruri ar fi trebuit calculate de preşedintele Iohannis înainte de a introduce problema vizelor pentru cetăţenii săi în aceasta complicată ecuaţie regională belgiană. Acum, echipa de tehnocraţi a preşedintelui şi a premierului Ciolos poate avea revelaţia că Belgia este suprarealistă. Doar aici s-a născut René Magritte care spunea despre o pipă “ceci n’est pas un pipe”, iar acum se poate spune că Belgia “n’est pas un pays”. Problema este însă că şi guvernul, şi preşedintele sunt tot mai mult imaginea înşelătoare a unui preşedinte şi a unui guvern.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.