Cartea „Ramayana de Valmiki ilustrată de miniaturile indiene din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea”, cu textul integral al celebrei epopei, tradus de Madeleine Biardeau şi Marie-Claude Porcher, a fost lansată de Editura Diane de Selliers.
700 de miniaturi, dintre care cele mai multe inedite, decriptate de pana erudită a lui Amina Taha Hussein-Okada, conservator la Muzeul Guimet, ilustrează pentru prima dată integralitatea acestei epopei sacre. A fost nevoie de 10 ani de cercetare în lumea întreagă, din India în Statele Unite, trecând prin Qatar, Australia, Canada, Pakistan şi Singapore, pentru a identifica aproximativ 5.000 de miniaturi inspirate de „Ramayana”.
Rezultatul, şapte volume, corespunzând celor şapte Cânturi ale operei, prezentate într-o preţioasă casetă căptuşită cu mătase roşie, decorată cu motive mogule, este mai mult decât o carte, este o operă de artă în sine.
Pentru literatura indiană şi universală, „Ramayana” sau „Lunga călătorie a lui Rama” este echivalent cu mult mai cunoscutele pe plan european „Iliada” şi „Odiseea”.
„Este adânc precum oceanul, tare ca Himalaya, eroic ca Vishnu, frumos ca luna.” Aşa este caracterizat personajul minunat, Prinţul Rama, salvatorul lumii, ale cărui fapte eroice au fost retranscrise, cu două mii de ani în urmă, de inspiratul poet Valmiki.
Epopeea-fluviu de 48.000 de versuri, împărţite în şapte cânturi, care povesteşte viaţa şi faptele lui Rama, cel care a îndrăznit să-l înfrunte pe Ravana, regele diavolilor, pentru a-şi salva soţia din captivitate, este pentru indieni mai mult decât o operă literară. Redactată în sanscrită la cererea zeului Brahma, destinată să fie declamată sau cântată, epopeea reprezintă primul poem, tratat de morală şi poveste filosofică. Este reprezentată în basoreliefurile templelor, imortalizată de miniaturişti, tradusă în toate limbile şi dialectele Indiei. A inspirat producţii de teatru de marionete şi filme de la Bollywood. Prima versiune ilustrată a apărut, la cererea împăratului Akbar, în secolul al XVI-lea.
Povestea lui Rama era destinată recitării sau cântului
În ediţia actuală, cititorul îi poate descoperi pe „Rama, Sita şi Laksmana în sihăstria lor de la Pancavati”, într-o ilustraţie la Cântul al treilea, aparţinând Şcolii mogule subimperiale, 1595-1605. Condamnat de tatăl său la exil, prinţul Rama, reprezentat cu o carnaţie de culoarea cerului, care îl leagă de zeul Vishnu, duce o viaţă ascetică în pădurea Pancavati, în compania fratelui său Laksmana şi a frumoasei sale soţii, Sita. Sub penelul pictorilor, umila sihăstrie se transformă într-un somptuos pavilion mogul, cu un dom, decorat cu pavimente ceramice. Un copac, aplecat de vânt, îl fereşte pe erou de razele soarelui.
O altă imagine ce ilustrează primul Cânt, atribuită unui maestru din prima generaţie de după Nainsukh, din Şcoala Pahari, reprezintă o stranie scenă nocturnă, în care, sub privirile mulţimii care se înghesuie la porţile palatului Ayodhya, Rama şi soţia sa, înveşmântată într-un strălucitor sari roşu, calcă pe un rangoli (motiv decorativ sacru de pe podelele încăperilor), simbol de bun augur, în timp ce indienii trasează cu pudră de orez pe pământ acelaşi motiv, iar o lampă cu ulei simbolizează uniunea celor doi eroi, sub supravegherea unui bătrân ascet. Este povestea întoarcerii la Ayodhya.
Cartea începe cu miniatura „Rsi Narada povesteşte Ramayana lui Valmiki”, încercând parcă să răspundă întrebării „cine a fost cu adevărat poetul Valmiki?” Nu se ştie, aşa cum figura aedului Homer rămâne enigmatică. Potrivit tradiţiei, Valmiki ar fi trăit la Ayodhya, în regatul lui Rama. Pe când se pregătea să certe un vânător pentru că a ucis o pasăre, divinul Brahma l-a invitat să asculte povestea eroică a prinţului său. După ce acesta a terminat, poetul s-a retras în pădure şi a meditat. Furnicile i-au acoperit trupul, ceea ce i-a adus numele de Valmiki, „fiul furnicarului”.
„Vaca abundenţei Sabala oferă un ospăţ armatei lui Visvamitra” este, dincolo de lecţia de morală conţinută de acest episod, generozitatea ascetului Vasistha, care ordonă vacii sale divine Sabala să hrănească armata monarhului, o minunată miniatură din 1712 ce descrie detaliile pregătirii unui picnic campestru. Vase şi mâncăruri sunt pictate alături de discipolii marelui înţelept, care supraveghează atent pregătirile.
Sunt numai câteva dintre minunatele imagini reproduse în „Ramayana”, impresionanta ediţie de 1.700 de pagini.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.