Capitolele la care vecinii surclasează net România!

O analiză realizată de Consiliul Fiscal arată că la toate cele cinci tipuri de impozite și taxe în structură economică (pe consum,pe muncă, pe capital, de mediu, respectiv pe proprietate), România încasează mai puțin – uneori, semnificativ mai puțin – decât Polonia sau Ungaria, state aflate la un nivel similar de dezvoltare.

Țara noastră a intrat în anul 2019 în grupul țărilor cu venituri înalte („high income countries”), respectiv a acelor țări care au un PNB/locuitor de peste 12.695 dolar. Mai mult decât atât, România și-a reînnoit recent eforturile pentru a fi primită în OCDE, organizația statelor puternic dezvoltate. În ceea ce privește PIB/locuitor exprimat la Standardul Puterii de Cumpărare (SPC), România a înregistrat în anul 2020 un nivel de 72% din media Uniunii Europene, la mică distanță de Ungaria (74%) sau Polonia (76%), dar cu mult peste Bulgaria (55% din media UE), se spune în studiul „Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României”

O analiză a datelor aferente anilor precedenți (2016-2019) evidențiază că România se poziționează pe ultimul loc în rândul statelor alese pentru analiza comparativă, la distanță de minimum 3,3 puncte procentuale și maximum 4,9 puncte procentuale față de Bulgaria (statul cu cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB din grupul Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria), respectiv la o distanță de minimum 10 puncte procentuale și maximum 13,2 puncte procentuale față de Ungaria (statul cu cea mai mare pondere a veniturilor fiscale în PIB din grupul Bulgaria, Cehia, Polonia și Ungaria).

Nivelul foarte redus al veniturilor fiscale este cauzat de trei factori distincți (sau de o combinație a acestora): un grad scăzut de colectare a impozitelor și taxelor datorate, inclusiv din cauza unei economii informale extinse; o multitudine de exceptări și scutiri care diminuează baza impozabilă, precum și regimuri preferențiale de taxare în anumite sectoare de activitate și pentru anumite categorii de contribuabili; în unele cazuri, cote de impozitare foarte joase în comparație cu cele ale statelor din Europa Centrală și de Est.

România înregistra, în anul 2020, un decalaj (gap) de încasare a veniturilor fiscale de aproximativ 4 procente din PIB față de Bulgaria și de circa 9 procente din PIB față de Polonia și Ungaria. Dacă – așa cum ar fi normal – raportarea se face la aceste din urmă state, România ar trebui să își propună ca, pe termen mediu și lung, să crească veniturile fiscale până la aproximativ 35-36 % din PIB. Or, este evident că numai printr-o colectare mai bună a sumelor datorate la buget decalajul fiscal respectiv de încasare nu se va închide, fiind necesară eliminarea unor scutiri, exceptări și regimuri preferențiale și, după caz, creșterea unor rate de impozitare care sunt la un nivel considerabil inferior față de standardele europene sau ale țărilor din Europa Centrală și de Est.

În materie de impozite directe, decalajul de circa 3 puncte procentuale din PIB față de Polonia și Ungaria, respectiv de circa 1 punct procentual din PIB față de Bulgaria poate fi atribuit, în cea mai mare măsură, impozitului pe venit. Acesta are cea mai mică rată statutară, de 10%, similar cu Bulgaria (deși aceasta încasează semnificativ mai mult), dar sub rata statutară din Ungaria, de 15%, pentru a nu mai vorbi de Polonia (rata marginală 32%). Ponderea ridicată a veniturilor din contribuții de asigurări datorate de angajați (aferente salariilor brute) se corelează cu încasările mai mici din impozitul pe venit, pentru că sunt deductibile din salariul brut.

Încasările din impozitul pe profit și din alte impozite directe par a fi în linie cu celelalte state de comparație (chiar dacă Bulgaria colectează și aici marginal mai bine). În mare măsură colectarea din România este influențată negativ de maniera în care sunt definite și impozitate microîntreprinderile (1% din cifra de afaceri anuală sub 1 milion de euro) și de înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul specific pentru sectorul HoReCa.

În ceea ce privește impozitele indirecte, cea mai mare problemă se găsește la nivelul TVA, unde România încasează cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai puțin decât statele peers. Problema se datorează mai puțin ratelor statutare ale TVA, de 19%, respectiv de 9% sau 5% (rate reduse). Acestea par să fie similare cu cele din Bulgaria (20/9%), deși aceasta colectează cu 3 procente din PIB mai mult. Este drept însă că în Polonia și Ungaria ratele statutare pentru TVA sunt semnificativ mai înalte (23/8/5, respectiv 27/18/5.

Alte impozite indirecte unde România încasează semnificativ mai puțin decât statele de comparație sunt taxele pe produse (excluzând TVA și taxele pe importuri), respectiv alte taxe pe producție;

O discuție specială, se spune în analiză, o necesită încasările bugetare din contribuții de asigurări sociale. Deși contribuțiile de asigurări plătite de angajați par disproporțional de mari față de alte state, acest lucru se datorează modificărilor legislative din anul 2017 (devenite operaționale de la 1 ianuarie 2018), care au mutat sarcina fiscală aproape în totalitate pe umerii angajatului, fapt nemaiîntâlnit în alte țări. Per total, însă, încasările din CAS, de 11,1 procente din PIB, par a fi în linie cu cele din Polonia și Ungaria și puțin peste cele din Bulgaria. În mod cert, România colectează mai slab decât celelalte state având în vedere cotele statutare ale contribuțiilor de asigurări (37,25%, versus 33% în Bulgaria, 36% în Ungaria, 40,6% în Polonia, aproape 45% în Cehia).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.