Care sunt principalele obiective economice ale Guvernului Cioloş

Întinsă pe 13 pagini, sinteza programului de guvernare al Cabinetului Cioloş arată că noul executiv doreşte să îmbunătăţească absorbţia fondurilor UE, să salte calitate proiectelor finanţate şi să grăbească construcţia de autostrăzi.

Totodată, elaborarea bugetului pe anul viitor cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică reprezintă un punct fierbinte din programul de guvernare. “Obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării.

În acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea şi eliminarea vulnerabilităţilor în absorbţia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestinarea diverselor instrumente financiare şi va identifica soluţii rapide de implementare şi eliminare a blocajelor.

Investiţiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, văzute fiind ca elementul esenţial în deblocarea potenţialului de atractivitate investiţionala a României; stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere şi căi ferate) vor fi evaluate pentru a se grăbi derularea lor”, se arată în sinteza programului de guvernare.

Cotidianul.ro vă prezintă mai jos principalele puncte din programul economic al Cabinetului Cioloş. Toate acestea trebuie realizate în următoarele 12 luni de un guvern de tehnocraţi care ar trebui să beneficieze, cel mai probabil, de o majoritate de uniune naţională în Parlament.

Stabilitate: – Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare

– Adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona Euro

– Renegocierea MTO-ului (medium term objective) cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul.

Dezvoltare şi investiţii: – Prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investiţiilor finanţate din fonduri naţionale şi a celor din fonduri europene pe baza priorităţilor de dezvoltare.

– Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene (AP) cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional.

– Deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu retelele europene.

– Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond național de investiții, a unei bănci naționale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene și prin dezvoltarea pieței de capital. Dezvoltarea și exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă şi sustenabilă.

– Lansarea unei dezbateri publice în vederea formulării unui pachet de politici pentru creșterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii şi reintegrării românilor din diaspora.

– Crearea premiselor instituționale pentru atingerea unor ținte superioare de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 – 2020. – Elaborarea unui proiect de reindustrializare și de dezvoltare a agriculturii care să susțină creșterea competitivității prin plasarea economiei românești în zona superioară a lanțurilor de valoare.

– Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține controlul și implementarea principiilor de guvernanță corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.

– Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulată cu mediul de afaceri ca element cheie în elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă. Fiscalitate:

– Asigurarea unui cadrul fiscal și de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil.

– Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementarii proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale. Agricultură şi pescuit:

– Implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit – Dezvoltarea comunităţilor din mediul rural prin creşterea rolului grupurilor de acţiune locală. Sprijin în organizarea producătorilor agricoli inclusiv prin întărirea serviciilor de consultanţă şi consiliere.

– Creşterea performanţei şi eficienţei sectorului agroalimentar cu accent pe calitatea şi diferenţierea produselor.

– Restructurarea şi cresterea performanţei în sectorul pomicol. Energie:

– Finalizarea strategiei energetice naţionale şi iniţierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic.

– Încurajarea programelor de eficiență energetică, cu precădere în sectorul rezidențial care are un potențial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaționale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic.

– Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligațiilor aferente programului privind siguranța aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016.

– Încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene atât convenționale (carbune, țieți, gaz natural, uraniu), cât și regenerabile. – Continuarea interconectării sistemelor naționale de transport energie electrică și gaz natural cu Republica Moldova și celelalte state vecine.

– Stimularea tranzacțiilor cu gaz natural de o manieră centralizată și transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei piețe functionale de profil.

– Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră.

De asemenea, se va urmări promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din 11 consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniţia un dialog cu toate părțile interesate și autoritățile cu competență în materie (Consiliul Concurenței și ANRE) pentru identificarea unei soluții de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă.

Transporturi și infrastructură: – Valorificarea poziției geografice a României și transformarea ţării într-un nod logistic regional.

Fonduri europene: – Finalizarea implementarii programelor pentru perioada 2007 – 2013 şi lansarea de urgenţă a tuturor programelor pentru perioada 2014 – 2020; – Identificarea şi eliminarea lacunelor şi blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe creşterea gradului de utilizare şi a calităţii proiectelor finanţate.

IT: – Realizarea interoperabilității la nivel național, coordonată cu UE pentru eficientizarea activităților publice în sensul oferirii de servicii digitale cetățenilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.