Programele sociale și politicile axate pe sprijinirea materială a familiilor dezavantajate, aflate în imposibilitatea de a-și susține financiar copiii în sistemul de învățământ până la obținerea unei calificări, au un impact pozitiv în menținerea elevilor în sistemul de învățământ preuniversitar, descurajând fenomenul de părăsire timpurie a școlii. Însă, în derularea lor, aceste programe au fost relevate destule disfuncționalități, precum achiția prea multor rechizite, lipsa unor proiecte normative, acordarea de sume neactualizate cu rata inflației, existența unui risc ridicat de alterare a unor produse acordate prin programul laptele și cornul etc, conform Curții de Conturi.
Abandonul școlar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de învățământ obligatoriu, chiar dacă situația părea a se fi ameliorat ușor în ultimii trei ani. Specialiștii au considerat oportună înființarea clasei pregătitoare, respectiv obligativitatea de frecventare a cursurilor, în special în contextul pregătirii pentru școală, însă atrag atenția, totodată, că „scăderea drastică a capacității creșelor ca unități de educație timpurie reprezintă un motiv de îngrijorare din perspectiva asigurării respectării dreptului la educație pentru copiii de vârstă mică”. La nivelul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului este mai mare în mediul rural, iar numărul de copii care au abandonat școala în cursul anului școlar 2015/2016 a fost de peste 66.000 de elevi.
La nivelul Ministerului Educțaiei nu au existat studii reale privind impactul programului de acordare a rechizitelor școlare din perspectiva susținerii activității școlare a elevilor din medii defavorizate, precum și modul în care acest program a influențat creșterea numărului elevilor care își continuă studiile. Au fost achiziționate rechizite școlare cu mult peste nivelul necesităților reale ale beneficiarilor, în mai multe unități școlare neținându-se cont de stocurile existente din anii anteriori, ceea ce a condus la imobilizarea sau utilizarea ineficientă a fondurilor bugetare. Cu toate acestea, se poate concluziona că acordarea pachetelor de rechizite constituie un ajutor real pentru familiile dezavantajate social (în special din mediul rural), cu mai mulți copii, fără venituri permanente și implicit, în atragerea și menținerea copiilor în sistemul de învățământ preuniversitar de stat. „Programul privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare” (Euro 200): s-a constatat neefectuarea tuturor demersurilor pentru promovarea și obținerea aprobării unui proiect de act normativ, în vederea actualizării plafonului de 150 lei pe membru de familie în funcție de indicele de creștere a prețurilor de consum.
În cadrul Programului „Bursa profesională” sumele acordate elevilor nu au fost actualizate cel puțin cu evoluția inflației și adaptarea la salariul minim actual, existând astfel riscul neîndeplinirii scopului acestui programului, respectiv prevenirea abandonului școlar.
Programul „Laptele și cornul” este unul dintre cele mai longevive programe guvernamentale din România, fiind deja în cel de-al 15-lea an consecutiv de implementare, de care beneficiază toți copiii preșcolari și școlari din ciclul primar și gimnazial care frecventează o formă de învățământ de stat sau privat. Zilnic, aproximativ 2.300.000 copii primesc gratuit produse lactate și de panificație în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev, pe toată perioada nului școlar (177 de zile). Anual sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetele locale ale județelor și, respectiv, ale sectoarelor municipiului București, aproximativ 100 milioane euro pentru implementarea acestui program. Cu toate acestea, limita valorii zilnice nu a fost actualizată în funcție de evoluția prețurilor și tarifelor, astfel existând
riscul afectării calității produselor, iar programul este implementat automat, fără o administrare și coordonare instituțională clară. Nu mai există niciun minister sau direcție dintr-un anumit minister desemnată să îl gestioneze, să îl monitorizeze și să propună intervenții sau corecții atunci când acestea se impun.
Programul ”Fructe proaspete în școli”: demarat în baza prevederilor OUG nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, cu modificările și completările ulterioare, programul a acordat gratuit elevilor din clasele I-VIII care frecventează învățământul de stat și privat autorizat/acreditat, preșcolarilor din grădinițe, pentru o perioadă de maximum 88 de zile de școlarizare, fructe proaspete (un măr în greutate de minimum 100 de grame) în limita valorii zilnice de 0,37 lei/elev.Potrivit pre vederilor OUG nr. 72/2016, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobat Programulpilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Astfel, începând cu anul școlar 2016-2017, în perioada desfășurării activității didactice, se acordă, cu titlu gratuit, elevilor din 50 de unități din învățământul preuniversitar de stat, un suport alimentar,
constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 7 lei/ beneficiar.
Programul „A doua șansă” (ADS) are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulților în demersurile lor de reintegrare în sistemul de învățământ, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat diferite nivele de studii. cest program este diferit de cel școlar, atât în ceea ce privește ab rdările organizaționale, cât și cele pedagogice și sunt adesea caracterizate de grupuri mici de studiu, de predare personalizată, adaptată vârstei cursanților, inovativă, precum și de trasee educaționale flexibile.
Programul „Școală după școală” completează programa școlară obligatorie, oferind oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber și se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar. În organizarea și desfășurarea programului s-au constatat deficiențe la nivelul tuturor entităților cu atribuții în derularea și implementarea acestuia. Programul nu s-a derulat prin unitățile de învățământ, ci s-a desfășurat aproape integral în ,,sistem privat“, cu finanțare din contribuția părinților. Grupul țintă al acestui proiect a fost reprezentat în principal de către elevii din ciclul primar, care au nevoie de supraveghere în perioada în care părinții acestora sunt implicați în diverse activități, fără a fi efectuate alte analize în vederea identificării și a altor categorii, inclusiv a acelor elevi care aparțin grupurilor dezavantajate și a nevoilor reale ale acestora.
Un alt program este Transportul elevilor de la și către unitățile de învățământ. Conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. 84, elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul MENCS, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. Dimensiunea socială și financiară a transportului rutier al elevilor: în luna noiembrie 2015 existau 125.536 de elevi care făceau naveta. Suma valorii abonamentelor la prețul întreg era de 17.933 mii lei, din care se deconta, în baza art. 15 din OG nr. 29/2013, suma de 6.951 mii lei. Diferența de 10.982 mii lei era achitată din bugetul familiilor. Distanța medie națională pe care trebuie să o parcurgă zilnic un elev ce face naveta este de 18 km. Referitor la tarifele pe kilometru practicate de operatorii de transport auto pentru abonamentele elevilor au rezultat diferențe semnificative (chiar 400%) între tarifele practicate pe distanțe similare de către operatorii de transport auto. Toate costurile (șofer, combustibil, piese de schimb etc.) legate de utilizarea microbuzelor școlare (achiziționate în perioada 2013-2015 de statul român, prin MADRP) au fost stabilite în sarcina unităților administrativ-teritoriale în mare parte din mediul rural, acestea fiind confruntate în majoritatea cazurilor cu lipsa fondurilor și/sau a constrângerilor bugetare. Astfel, s-a constatat faptul că, la data de 10 octombrie 2016, 155 de microbuze școlare, având capacitatea totală de peste 2.500 de locuri, nu erau utilizate pentru transportul elevilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.