Un procent de 34% dintre companiile participante la un sondaj realizat de PwC România au declarat că au făcut obiectul inspecțiilor fiscale în 2017. Rezultatele studiului trebuie interpretate în contextul în care Agenția Națională de Administrare Financiară (ANAF) a comunicat că, la nivelul întregii economii, activitatea de inspecții fiscale a scăzut cu 20% în 2017, comparativ cu anul anterior. De asemenea, inspecțiile antifraudă au scăzut cu 15%. Din eșantionul de 169 de companii chestionate, 12% fie nu au fost niciodată subiectul unei inspecții fiscale în timp ce 17% au fost controlate înainte de anul 2012. În ceea ce privește durata inspecțiilor, cele mai multe dintre acestea (37%) nu s-au întins pe mai mult de 1-3 luni, iar sumele stabilite suplimentar de plată în majoritatea cazurilor (57%) au fost de până în 100.000 lei. Au existat și situații în care sumele stabilite suplimentar s-au situat în jurul a 10 milioane de lei. ”Inspecțiile fiscale țin până la urmă de relația firească dintre contribuabili și autoritățile fiscale, însă aceasta ar trebui derulate într-o manieră care să nu perturbe activitatea curentă a companiilor, permițându-le să se concentreze pe generarea de valoare adăugată, care să ducă la dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Din acest punct de vedere, este de dorit ca inspecțiile fiscale să reprezinte mai degrabă excepția decât norma interacțiunilor dintre autorități și contribuabili și să se deruleze pe o perioadă cât mai scurtă de timp, concentrându-se mai ales pe domeniile cu grad mai ridicat de evaziune fiscală. De asemenea, trebuie remarcat că pe plan extern se încurajează tot mai mult inspecția derulată electronic prin intermediul unor formulare standard de tip SAF-T, a căror implementare ar trebui accelerată și în România”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Departamentul de Taxe și consultanță juridică, PwC România.
Ce au controlat inspectorii fiscali?
Cele mai importante aspecte vizate de controale au fost declararea impozitului pe profit, 46% dintre companii și modalitatea în care a fost înregistrată taxa pe valoarea adăugată (TVA), 38% dintre respondenți. Principalele aspecte avute în vedere de inspectori au ținut de deductibilitatea serviciilor, cheltuielile de protocol, sponsorizările, diminuarea pierderilor fiscale prin capitalizarea cheltuielilor, nedeductibilitatea cheltuielilor, diferențe între marfa înregistrată în inventar și stocurile existente, limitarea cheltuielilor atribuite autovehiculelor, controlul prețurilor de transfer pentru determinarea riscului fiscal.
Respondenții au menționat că au prezentat interes pentru autorități și implicațiile de TVA rezultate în urma ajustărilor prețurilor de transfer sau reclasificării deductibilității serviciilor, TVA aplicată asupra depășirii plafonului de protocol, modul de completare a declarației 394, livrări și achiziții comunitare, TVA aferentă cheltuielilor de protocol, sponsorizări etc.
Deși majoritatea participanților la sondaj (62%) a ales să nu conteste actele de impunere, dintre cei care au făcut-o, 12% au câștigat integral la nivel administrativ în timp ce 45% dintre contestații au avut parțial câștig de cauză. Dintre contribuabilii care aveau soluționări nefavorabile sau favorabile parțial, 80% au ales sa meargă în instanță – iar majoritatea litigiilor (70%) sunt încă pe rol. Pentru litigiile finalizate (10%), instanțele au anulat actele de impunere în mare parte (80%) și au respins acțiunile contribuabililor pentru doar 20% dintre ele. ”Se observă un proces de maturizare a contribuabililor fiscali din România care recurg la contestarea în instanță a deciziilor de impunere doar atunci când consideră că drepturile le-au fost lezate. Pentru autoritățile fiscale ar trebui să fie un semnal de alarmă faptul că instanțele dau în multe cazuri câștig de cauză contribuabililor, ceea ce arată faptul că inspectorii fiscali au de multe ori o interpretare prea restrictivă a legislației fiscale” a declarat Dan Dascălu, Partener, D&B David și Baias, Liderul echipei de litigii comerciale și fiscale.
În cazul celor care au contestat actele de impunere (aproape 40% dintre participanți), contestația s-a soluționat parțial nefavorabil pentru 43% dintre participanți, pentru 45% contestația s-a soluționat parțial favorabil și doar pentru 12% contestația a fost soluționată în întregime favorabil. Dintre cei ale căror contestații au fost soluționate nefavorabil sau parțial favorabil, 80% au continuat să atace aceste soluții în instanțe, iar majoritatea acestor acțiuni (peste 80%) se află încă pe rolul instanțelor de judecată. În 80% dintre litigiile finalizate, instanțele au anulat actele de impunere.
Cate firme multinationale au fost controlate? Ai??? Anafistii astia sunt interesati de nuntile tinerilor. Nu de uriasa evaziune facuta de multinationale.