Curtea Constituţională a României urmează să se pronunţe, în şedinţa de marţi, asupra sesizării de neconstituţionalitate a înfiinţării comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea directorului Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP), Lucian Pahonțu.
Pe 22 februarie, PNL a atacat la CCR Hotărârea Parlamentului privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului SPP, Lucian Pahonţu, afirmând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi a preşedintelui României.
În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că „(…) pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană”, potrivit unui comunicat de presă transmis Partidul Naţional Liberal către MEDIAFAX.
PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent, au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă, dintre care niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.
„Ambiguitatea sintagmei <<implicarea în influenţarea unor decizii politice>> sau <<implicarea în plan politic>> sunt extrem de vagi, de natură să afecteze activitatea comisiei de anchetă şi a membrilor acestora, care nu vor putea să îşi ordoneze acţiunile de control pe baza unor obiective clare şi precise”, afirmă PNL, potrivit sursei citate.
Liberalii spun că obiectivele depăşesc atribuţiile de control parlamentar şi intră în competenţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a preşedintelui României.
„Obiectivele comisiei parlamentare de anchetă înfiinţate prin Hotărârea nr. 11/2018 sunt specifice, mai degrabă, exercitării unei acţiuni disciplinare decât exercitării unui control parlamentar. Astfel, potrivit art. 1 din această hotărâre, ancheta parlamentară vizează activitatea directorului SPP în calitatea sa de manager, or aceasta poate fi verificată numai de autorităţile care i-au încredinţat mandatul”, susţin liberalii.
Și USR a atacat la Curtea Constituționalp decizia de înființare a Comsiei de anchetă pentru verificarea activității șefului SPP, iar această sesizare are termen tot marți, 3 aprilie.
USR a a motivat în sesizarea depusă la CCR că prin înființarea Comisiei SPP se încalcă atribuţiile Comisiilor pentru apărare din Parlament.
„Lege prevede clar că SPP îşi desfăşoară activitatea cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, a hotărârilor CSAT, precum şi a regulamentelor militare. Controlul activităţii directorului SPP nu este de competenţa unei comisii parlamentare nou înfiinţate, ci de competenţa CSAT, a instanţelor militare ori civile sau, în cazul rapoartelor anuale, a Comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională. În aceste condiţii, noua comisie specială este o nouă încercare a coaliţiei PSD-ALDE de a discredita o instituţie importantă a statului şi conducătorul ei, aşa cum s-a întâmplat anul trecut cu DNA şi Laura Codruţa Kovesi în cadrul Comisiei Sufrageria care tocmai şi-a încheiat activitate şi a prezentat un raport plin de elucubraţii”, se arată în comunicatul de presă al USR.
Partidul condus de Dan Barna avertizează că există pericolul ca cel puţin o parte dintre persoanele din exteriorul SPP chemate în faţa acestei comisii să mintă sau să inventeze, în faţa acestei comisii ori a publicului, fapte pe care membrii săi nu le pot verifica.
Formaţiunea opinează că această comisie este o nouă fumigenă marca PSD-ALDE menită să distragă atenţia de la problemele majore din România – salariile reduse în urma revoluţiei fiscale, preţuri mai mari în magazine şi rate mai mari la credite, autostrăzi neterminate şi şosele pline de gropi, spitale insalubre, şcoli fără autorizaţii de funcţionare şi cu toalete în curte.
„Coaliţia PSD-ALDE a reuşit să ducă în derizoriu unul dintre cele mai importante instrumente ale democraţiei – controlul parlamentar – dar şi Parlamentul în sine. În ultimul an a înfiinţat o serie de comisii speciale de anchetă, cum ar fi Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, Comisia SIPA. Parlamentul a devenit, din păcate, tribună pentru elucubraţii”, spune USR.
Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, pe 20 februarie, cu 225 de voturi „pentru” şi 106 voturi „împotrivă”, proiectului de hotărâre privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă referitoare la verificarea activităţii directorului SPP.
Liberalii astia pdlisti au comunicatori pe linie de justitie niste agramati cu studii superficiale de drept pe la Spiru Haret,dovedesc lipsa continuitatii in idei rezultat al inculturii beletristice,exprimand o limba de lemn la apogeu.
Nu-i mai platiti degeaba.