Ce semnale de alarmă a tras BNR în privința bugetului pentru 2017

Orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de măsuri fiscal bugetare incluse în proiectul de buget propus pentru anul 2017 ar urma să aibă implicații asupra sustenabilității finanțelor publice și, implicit, și asupra configurației scenariului de bază al proiecției macroeconomice, se arată în ultimul Raport asupra inflației prezentat de Banca Națională a Românei.

Astfel, susțin oficialii instituției condusă de Mugur Isărescu, devin relevante modul de finanțare a deficitului bugetar pentru anul 2017 și eficacitatea măsurilor compensatorii ce vor fi adoptate în vederea poziționării acestuia sub limita nivelului de referință de 3 la sută din PIB.

În plus, o structură a cheltuielilor bugetare în care cele de investiții ar urma să fie reduse în favoarea celor curente ar putea configura o structură a cererii interne cu un grad mai redus de sustenabilitate pe termen mediu. În aceste condiții, o deteriorare și a poziției externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne.

La acestea se adaugă și necunoscutele cu privire la absorbția de fonduri europene, în condițiile stadiului incipient al atragerilor corespunzătoare ciclului financiar 2014-2020, cu efecte care s-ar răsfrânge, în cele din urmă, asupra potențialului de creștere și competitivității economiei românești, mai spun oficialii BNR. Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde de lei și pe o creștere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB. Conform legii bugetului, pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, se estimează fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 miliarde de euro, iar pentru agricultură 1,18 miliarde de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 miliarde de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

Banca Națională a României (BNR) prognozează pentru acest an o creștere economică între 4% și 5%, dar aceasta este legată de modelul macroeconomic al instituției, a declarat, joi, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă. Această estimare se situează sub cea a PSD, partidul de guvernământ, care se așteaptă la o creștere de 5,2% în acest an. „Prognoza din modelul nostru este confidențială, nu o spunem, dar este undeva între 4 și 5%. Nu are relevanță cu construcția bugetară, nu le puneți în contrapartidă, ca să ne mai creăm o problemă în societate! Este o prognoză legată de modelul nostru macroeconomic. (…) Și noi am greșit cu prognoza de inflație de un an și jumătate, în sensul că inflația a fost mult mai mică. Nu cred că sunt foarte mulți analiști încrezători în prognozele noastre când greșești. Așa sunt prognozele. Lucrăm în economie de piață și avem foarte mulți factori”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Guvernatorul susține că tensiunea politică se va duce în creşterea economică, aceasta având impact asupra stabilităţii financiare, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

„Noi vedem ca având impact asupra stabilităţii monetare, financiare şi stabilităţii macroeconomice. Nu are cum să facă bine incertitudinea politică, tensiunea politică. Pe cale de consecinţă, se va duce şi în creşterea economică. Care este măsura în care neîncrederea, instabilitatea financiară se duce în creşterea economică, nu este uşor de calculat. Sperăm, însă, să avem înţelepciunea să depăşim cu toţii aceste momente şi să beneficiem de un cadru macroeconomic incredibil de bun.

În 27 de ani, de când sunt în domeniul public, nu am văzut un cadru macroeconomic mai bun, cu tensiuni micro, cum sunt cele menţionate anterior, probleme legate de cât de bancabile sunt întreprinderile româneşti, cu alte probleme, cu infrastructuri care sunt mereu proiectate, dar nu se termină, cu probleme pe Valea Oltului de atâţia ani, ca şi pe centura Capitalei”, a spus Isărescu. Conform acestuia, cadrul macroeconomic se reflectă în dobânzi scăzute şi inflaţie redusă.

Cum finanțează PSD deficitul din 2017

În anul 2017 finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale se va realiza în principal din surse interne și în completare din surse externe, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020.

Strategia de finanţare din surse interne are în vedere, în principal, emisiuni de titluri de stat denominate în lei, respectiv certificate de trezorerie cu scadenţe pe termen scurt şi obligaţiuni de tip benchmark cu scadenţe pe termen mediu şi lung în funcţie de cererea existenta în piaţă şi ținând cont de obiectivul consolidarii curbei de randamente în lei. Pe piața internă, pentru a crește lichiditatea pieţei secundare, MFP intenţionează să continue politica de construire a unor serii de obligaţiuni de stat de tip benchmark lichide de-a lungul întregii curbe de randament, concomitent cu o politică transparentă de emitere a titlurilor de stat, până la atingerea unor volume pe emisiune în valoare echivalentă de până la 2 miliarde de euro, cu informarea în prealabil a pieţei în ceea ce priveşte volumele, frecvenţa lansării/redeschiderii anumitor categorii de maturităţi.

Emisiunile de titluri de stat denominate în euro pe piaţa internă, vor fi realizate în contextul unor decizii ale BNR de relaxare a cerințelor privind nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit sau în contextul unor maturități ale unor instrumente similare în volume semnificative pentru anii urmatori. În aceste situaţii particulare, emiterea de obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă va putea răspunde unei cereri importante pentru astfel de instrumente venită din partea investitorilor locali în contextul lipsei unor instrumente alternative, fiind astfel create premisele unui raport maturitate/cost avantajos.

Începând cu anul 2017 vor fi implementate cerințele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare și tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi implicit a formării prețurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară.

De asemenea, în funcție de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operatiunile pe piata secundara la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente și accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide. În scopul creşterii accesibilităţii titlurilor de stat în rândul micilor investitori și creșterii gradului de educare financiară a acestora, se înscrie și continuarea programului de emisiuni de titluri de stat pentru populație FIDELIS, prin emiterea de titluri de stat pentru populatie, volumul acestor titluri urmând a fi stabilit în funcție de cererea pentru acest tip de instrumente.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare externă, acestea se vor asigura în principal prin emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat (MTN), şi în completare prin împrumuturi de la creditori oficiali (instituţii financiare internaţionale). MFP intenţionează să continue parteneriatul cu instituţiile financiare internaţionale pentru a beneficia de avantajele financiare aferente produselor acestora in limitarea costurilor și extinderea maturitatii portofoliului de datorie prin condiţiile de cost şi maturitate oferite, cum ar fi împrumuturile BIRD de politici de dezvoltare (DPL), precum și cele contractate în scopul finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, disponibilizarea sumelor având la bază realizarea unor masuri şi/sau alte acţiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale.

Sursele necesare refinanţării datoriei publice guvernamentale se vor asigura de pe pieţele pe care s-au emis aceste datorii, precum şi din rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului. Pentru îmbunătăţirea managementului datoriei publice şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, se are în vedere menţinerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel confortabil, astfel încât să fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicată pe piețele financiare.

Pe termen mediu, nivelul acestui buffer va fi în continuare consolidat astfel incat sa acopere 4 luni din necesarul brut de finantare.

În vederea utilizarii instrumentelor financiare derivate (swap valutar si swap pe rata de dobanda), pentru crearea cadrului legal, procedural si tehnic Ministerul Finantelor Publice, prin Directia Generala de Trezorerie si Datorie Publica beneficiaza de asistenta tehnica din partea Trezoreriei Bancii Mondiale in cadrul unui proiect pe o perioada de 18 luni, aflat in perioada de implementare, finantat din Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 pentru implementarea proiectului cu tema “Dezvoltarea capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate” cod SIPOCA 10.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4571 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.