Cele patru pericole ce ne pândesc după adoptarea PNRR

Economistul liberal Cristian Păun a identificat patru pericole majore care ne pot atinge după ce Comisia Europeană a adoptat o o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, instrument prin care vom putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Cele patru pericole sunt: creșterea datoriei publice, creșterea taxelor, presiuni pe cursul de schimb, deterunări de fonduri. ”PNRR a intrat într-o nouă fază. Entuziasmul este la cote înalte. Totuși, nu strică să fim ceva mai raționali și să avem în vedere și câteva aspecte care merită toată atenția”, spune Păun.

Primul pericol

PNRR va presa și mai mult pe datoria publică, susține economistul. Conform acestuia, Planul are două componente: o componentă de împrumut și una nerambursabilă. Inclusiv pentru cea nerambursabilă este nevoie de cofinanțare de la buget, bani pe care România (la acest moment) nu îi are și nici nu îi va avea în următorii ani. Chiar dacă împrumutul se face la dobânzi extrem de mici (BCE va da acești bani), ulteriori plata împrumutului se va face din refinanțări la dobânda pieței. Mai mereu, luăm alte credite ca să plătim credite din urmă. În plus, PNRR va crește gradul de îndatorare, majorând riscul sistemic și costul la care se împrumută în viitor guvernul. Serviciul datoriei publice și ponderea datoriei publice externe în total datorie publică începe să fie îngrijorător de mare și poate fi sursă importantă de contagiune externă. Pentru cofinanțare se va apela fie la piața externă, fie la piața internă, caz în care fie crește presiunea pe cursul de schimb, fie crește presiunea pe dobânzile interne, afirmă Păun.

Al doilea pericol

Bazându-se masiv pe credit, fondurile din PNRR sunt condamnate să genereze efect de antrenare important. Mult mai important decât influența asupra consumului intern. Infrastructura are acest rol, din păcate o mică parte din bani va fi pentru așa ceva. Mulți bani vin pentru lucruri cu efect de antrenare îndoielnic sau nu imediat. Banii din sănătate sau educație se vor vedea greu în taxe la buget din care să fie returnate ulterior împrumuturile sau acoperite deficitele. Absența efectului de antrenare va genera inevitabil presiuni fiscale majore (creșteri de taxe), declară economistul.

Al treilea pericol

PNRR înseamnă investiții publice masive. De la echipamente de birou, aparatură medicală, aparatură pentru educație, calculatoare, servere etc. la buldozere, basculate și macarale pentru autostrăzi. Plus consumabile și materii prime. Adică importuri. Efectul direct și masiv va fi asupra balanței comerciale, și așa încercată de consumul intern pe datorie și deficit. Deficitul comercial va fi dublat de cel din zona veniturilor (a doua componentă a contului curent) cu dobânzile plătite în contul datoriei externe (publice și private). Acest lucru înseamnă presiune suplimentară pe cursul de schimb, este de părere Păun.

Al patrulea pericol

Acești bani sunt bani publici. Potrivit lui Păun, presupun redistribuire, presupun instituții publice mai mult sau mai puțin politizate care îi vor împărți în stânga și dreapta. Cu mai mult sau mai puțină grijă. Având în vedere calitatea instituțiilor din România, calitatea birocraților din ele, intensitatea corupției și birocrației, există riscuri mari ca fondurile să fie deturnate, țintele să fie prea vagi sau neatinse. Calitatea bunurilor publice livrate nu va crește spectaculos căci nu are cum să crească. Caz în care, rămânem și cu datorii și cu tichii de mărgăritar de care nu avem neapărat nevoie, precizează Păun.

”Aceste 4 pericole sunt cele mai mari provocări în perioada următoare pentru administrația publică din România. Pot transforma foarte ușor un vis frumos într-o pilulă foarte otrăvită. Părerea mea personală este că ne-am întins mult mai mult decât ne permite plapuma. PNRR, la cum arată astăzi, este mult prea mare pentru o economie ca cea a României și o poate destabiliza macroeconomic destul de repede. Cu atât mai mult cu cât situația politică este tot mai zbuciumată”, conchide economistul liberal, un foarte apropiat de fostul lider PNL, Ludovic Orban.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.