Un inventar al aberațiilor din campania electorală lansate de toate partidele, fără nicio limită, ne face să ne întrebăm de pe ce planetă ne-au venit candidații. În ce țară trăiesc ei. Primul păgubit este bugetul statului. Așa se raportează politicienii la sursele de finanțare pentru diversele promisiuni de scăderi de taxe și impozite sau importante creșteri de venituri pentru perioada următoare.
Bugetul statului a fost răspunsul pe care Adrian Solomon, președintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, l-a dat Iolandei Stăniloiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, când i s-a cerut să prezinte sursele pentru mărirea salariilor în educație și sănătate. Promisiunile curg pe bandă rulantă, în special din partea PSD și PNL. Ceea ce ignoră sau nu știe Adrian Solomon, membru PSD, este că veniturile la buget sunt construite din taxele și impozitele pe care cetățenii și firmele care activează aici le plătesc. Nimeni nu vorbește însă de productivitate, ci doar despre creștere economică, un fenomen care vine de la sine. Rovana Plumb, Eugen Teodorovici sau Olguța Vasilescu, de la PSD, susțin că banii pentru săracii României și pensiile și salariile vor fi întreținute de această creștere, cea mai mare din Europa.
Dar acest salt este alimentat în proporție de 75% de consum. Riscăm astfel să generăm dezechilibre: importurile de bunuri de consum cresc foarte rapid, balanța comercială externă se deteriorează și în final deficitul de cont curent se accentuează. PSD nu vorbește deloc de inflație, datorie publică sau cum elimină anumite taxe precum cea de stâlp sau supraacciza la carburanți. Programul ideologic al partidului este calat doar pe reducerea de impozite, nicidecum pe eliminarea sărăciei, iar taxarea este utilizată pe post de realizare a egalității sociale. PNL s-a avântat, ca și PSD, în sarabanda de scăderi de taxe, cu TVA până la 16%, prin generalizarea cotei unice. În acest moment, România este printre puținele state din UE unde mai mult de jumătate din consum are cotă redusă (9% la alimente etc.), iar cota medie de consum este undeva la 14%. PNL vorbește de reforma administrației fiscale care să aibă ca scop creșterea veniturilor la buget, însă președintele partidului, Alina Gorghiu, susține că instituțiile de control din țară sunt foarte agresive, precum ANAF (care s-a transformat în organ de prigoană). Liberalii au promis eliminarea impozitării tuturor pensiilor, nu doar a celor de peste 2.000 de lei, așa cum a stipulat PSD în programul de guvernare, în condițiile în care a criticat această idee în Senat. ALDE insistă pe mărirea deficitului la peste 3% pentru susținerea investițiilor publice. Or, acest nivel este maximul stabilit de Comisia Europeană. USR-ul lui Nicușor Dan vine cu o limbă română străină pentru mulți: „știința datelor“, „clustere industriale“, „promovarea antreprenoriatului cultural“, „managementul eficient“, „digitalizarea sistemului“ etc. Partidul lui Bogdan Diaconu și al lui Sebastian Ghiță, PRU, militează pentru mărirea salariului minim pe economie la 2.000 de lei, care nu înseamnă altceva decât șomaj, pentru acordarea de ajutoare de stat numai companiilor românești, subvenții pentru producătorii de stat de energie (o dereglare a mecanismelor de concurență).
Intră în horă și Guvernul. Prins în hora promisiunilor, Guvernul Cioloș, asumat de liberali, promite că termină proiectul legii salarizării bugetarilor și îl va trimite până în alegeri Parlamentului. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că salariul mediu brut va ajunge la 4.000 de lei până în 2021, iar creșterea medie a salariilor va fi de 29% (14 miliarde de lei în medie). Cele mai mari creșteri, 60-70%, vor primi cei cu venituri mici. Este vorba doar de bugetari. Despre angajații din mediul privat, care au parte de creșteri salariale mult sub cele ale salariaților din sistemul public, nu se menționează nimic. (C.M.P.)
Proiectele europene, pentru capital electoral
Proiectele cu finanțare europeană au constituit un eșec, mai ales acelea pe POSDRU, unde s-au deturnat cu nemiluita bani europeni.
Din alocarea totală de 19 milioane de euro, România abia a reușit o rată efectivă de absorbție de 77,54%.
Cu toate acestea, politicienii folosesc cifrele respective pentru a-și face campanie electorală și pentru a aduna capital electoral. „Rata este în continuă creștere, vom avea o absorbție și mai mare“, spunea, deunăzi Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene. În exercițiul 2014-2020, României i se alocă peste 30 milioane de euro prin proiecte. (N.S.)
227 milioane lei, prețul alegerilor parlamentare
Alegerile parlamentare vor rupe din bugetul de stat suma de 227,7 milioane de lei, conform datelor oficiale ale Guvernului. Fondurile provin din bugetele ministerelor Afacerilor Interne și de Externe, Institutului Național de Statistică, Serviciului Român de Telecomunicații și Autorității Electorale Permanente (AEP). AEP va distribui, conform legii, și bani către partidele parlamentare. Conform site-ului Autorității Electorale Permanente, până în prezent, s-a virat suma de 1.292.788,22 lei, bani împărțiți între cele mai mari partide: PSD-596.536,77 lei, PNL – 626.304,67 lei, ALDE – 69.946,78 lei. Pe hârtie, la aceste sume se mai adaugă și cele destinate UNPR și PNȚ, adică 209.697,03 lei, respectiv 4.576,11 lei, bani care nu au fost însă virați, ca urmare a unor decizii ale președintelui AEP. La alegerile din 11 decembrie a.c. participă 6.500 de candidați care luptă pentru 466 de locuri de parlamentari. Fiecare dintre ei are la dispoziție un buget de maximum 75 de mii de lei, conform legii, ceea ce înseamnă 60 de salarii minime brute pe economie. (M.B.)
„Dublăm salariile medicilor”. Din ce?
Principalele partide candidate la alegerile din decembrie, PNL și PSD, se întrec în promisiuni pentru medici și pacienți, care mai de care mai hazardate: „dublăm salariile medicilor”, „construim spitale”, „le facem case medicilor”. Dar nici unii, nici alții nu pomenesc de unde vor face rost de fonduri pentru a-și îndeplini aceste promisiuni.
PNL susține că va dubla salariile medicilor încă de la începutul guvernării. Același partid are pe agenda sa de promisiuni construirea a 8 spitale regionale și ridicarea a 900 de construcții tip Casa medicului – cabinet medical și locuință pentru medicii din rural și din orașele mici. Dublarea salariilor medicilor este menţionată ca raţionament pentru stoparea migraţiei acestora, dar Gorghiu nu a explicat nici până în ziua de azi din ce fonduri vor acoperi liberalii toate aceste cheltuieli.
PSD promite în programul de guvernare salarii pentru medici, din 2018 care pornesc de la 1.200 de euro brut pentru un medic rezident debutant până la 3.600 de euro brut pentru un medic primar gradul V ce lucrează în sistemul de urgenţă, precum şi un mare spital în Capitală. Suplimentar, social-democraţii promit un tichet de vacanţă pe an pentru toţi bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an, un fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare la nivelul fiecărui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanţă transparente stabilite cu sindicatele. PSD promite și înființarea spitalului „Carol Davila“ în București. La acestea se adaugă subvenţionarea chiriilor pentru locuinţele medicilor. Nici cei de la PSD nu au explicat încă din ce fonduri vor acoperi toate aceste cheltuieli. (A.T.)
De cinci ori dat peste cap cultural-politic
PNL își leagă programul cu care vine în alegeri de presimțirea centenarului național. „Platforma România 100” scandează cu spor pe marginea „spiritului de neam”, „ce ne definește și ne unește”, dar tot ce poate să articuleze cu subiect și predicat cultural este „Abordare multianuală a punerii în valoare a patrimoniului istoric și cultural național”. În programul de guvernare propus de PSD e încă și mai greu să găsești ceva concret în legătură cu domeniul culturii. Partidul Social Democrat trebuie să recupereze relaţia cu intelectualii și trebuie să refacă punţile cu viaţa culturală. În clipul de promovare a programului cineva spune ghiduș: „pentru că suntem frumoși și inteligenți”. Ca să dovedească imediat și bibliografia solidă a sloganului: „Îndrăznește!”. Acum trei ani era concluzia unei reclame la bere.
Ceva mai detaliată este în aparență abordarea agățată pe site de PMP. Promit să depolitizeze, să îmbunătățească, să promoveze și anunță și niște legi: a mecenatului, a presei. În plus, formațiunea cu cele mai multe poze cu șeful pe prima pagină ține să anunțe că recunoaște „locul eminent pe care-l ocupă Biserica în cultura noastră”, dar, ca să nu se supere nimeni, sunt rostite ritual formule ca „diversitate culturală”, „cultură vie”. În realitate, mai multe probleme atinge programul cu care și-au făcut partid cei de la USR. Salvarea României când e treabă culturală ține de artiștii independenți care sunt chemați să fie parteneri la reformarea instituțiilor de profil. Cei de la USR nu se feresc să arate ușa instituțiilor publice care „trebuie să coboare și în stradă, fără să abdice de la standarde, acceptând provocarea culturii de masă”.
Campionii detalierii fără obiect în ceea ce privește cultura sunt, de departe, cei de la PRU. Partidul cu România Unită în nume jură că național-democrația vine cu „sinteza unor conținuturi de tradiție culturală”. Probabil de aceea propunerea lor la Ministerul Culturii e un fost cântăreț dintr-o trupă pop. (C.Ț.)
Aiureli de campanie
* Copreşedintele ALDE Covasna, Dan Suciu, susține că în locul lui Iohannis, care nu reprezintă interesele ţării,trebuie să ajungă mitropolitul Banatului, Ioan Selejan.
* Liviu Dragnea amenință că PSD va duce la îndeplinire sloganul USL, „Dreptate până la capăt”, și că cei care vor fi găsiți vinovați vor trebui să „plătească”, în instanţă: Iohannis, Cioloş, miniştrii săi și alții. Sloganul partidului e „Îndrăznește să crezi în România!”.
* O nouă ordonanță introduce obligativitatea asigurării căruţelor prin schimbarea definiţiei termenului de vehicul, în aşa fel încât proprietarii atelajelor cu tracţiune animală, care au nevoie de înregistrare, nu ar mai putea circula legal fără poliţă RCA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.