Cluj Arena SA şi Art. 240 Cod Penal, Bancruta simplă

Cluj Arena SA este deja o poveste cu un final trist. Să fim înţeleşi, Cluj Arena SA şi nicidecum Cluj Arena, adică stadionul. Un final trist, cu insolvenţă, faliment şi datorii de peste 15 milioane de lei. Un fiasco girat de politic via sinecuri oferite “profesioniştilor” scoşi din jobenul eşalonului trei şi patru al politicului.

Totul a început la finele lui 2011, când Consiliul Judeţean Cluj, condus şi pe atunci de actualul preşedinte Alin Tişe, a decis să se asocieze el cu el însuşi pentru a administra Cluj Arena. A luat naştere Cluj Arena SA şi un contract de asociere prin participaţiune, iar pentru acest lucru stadionul a fost trecut din proprietatea publică a judeţului în cea privată. Lucru care mai târziu, coroborat cu neprofesionalismul consiliului de administraţie şi al managerilor, a dus la dezastru. Până atunci să notăm componenţa primului CA, cel din decembrie 2011: Radu Raţiu, fost consilier local, fost consilier juridic al CJ şi al preşedintelui CJ – Alin Tişe (preşedinte al CA şi apoi director Cluj Arena SA), Alina Ligia Cîineanu (fosta consilieră a lui Alin Tişe pe vremea în care acesta era prefect al judeţului, şi consilieră a preşedintelui CJ Cluj Alin Tişe, ex membră în CA al Spitalului de Pneumoftiziologie, al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, al TETAROM şi coordonator Asociaţia “Produs de Cluj”), Bogdan Adrian, Pop Istvan Zsolt, Aurelian Călin Mureşan (propus de PNL), Mircea Jorj (din partea PSD) şi Konnert Agnes. Apoi, să mai notăm o serie de alţi preşedinţi ai CA: Radu Sporiş şi Florin Stamatian. CJ Cluj punea la bătaie stadionul, iar Cluj Arena punea la bătaie promisiunea unui bun management. Cu mâna pe cravata roşie de pionier, pentru că de plan de management nu am auzit. După ce au pornit la drum în această formulă, fără nici un fel de studiu de oportunitate legat de modalitatea de administrare a stadionului, fără nici un fel de licitaţie pentru administrarea bijuteriei de 45 milioane euro, unde ar fi putut prezenta oferte firme serioase, cu experienţă şi know-how în acest sens, a urmat dezastrul: Cluj Arena a uitat să evidenţieze, să treacă în contabilitate şi normal, să plătească, impozitul pe teren şi pe clădire. Curtea de Conturi fiind cea care, la finele lui 2014, după un control, le-a explicat aceste aspecte. Un mărunţiş de 11 milioane lei, care până acum s-a rotunjit cu penalităţi la 15 milioane lei. Cum vistieria era goală de bun ce era managementul, Cluj Arena s-a văzut în mare dificultate. Mai ales că Justiţia i-a respins solicitările de suspendare/amnulare a plăţii, iar municipiul a emis titlu executoriu prin care solicită plata taxelor amintite şi a pus poprire pe conturile Cluj Arena. Acum, contractul de participaţiune a fost reziliat, managementul Cluj Arena urmând să revină Consiliului Judeţean. O poveste tristă, care demonstrează fără putinţă de tăgadă ce se întâmplă când administrarea este lăsată pe mâna politicului şi a sinecuriştilor şi nu a profesionaliştilor. Apropos de profesionalism… Cum să vorbim de impozit pe teren şi contabilitate când un doctorul ginecolog era în fruntea unui CA menit a administra un stadion UEFA Elite Category de 45 milioane de euro. Iar cât îi priveşte pe cei doi Radu, Sporiş şi Raţiu, dincolo de aleşi pe liste de partid prin legislative locale, respectiv consilier de preşedinte de CJ, noi nu am găsit vreun CV pentru a ne minuna în tihnă de aptitudinile lor manageriale.

Revenind la situaţia jalnică a Cluj Arena SA, aceasta a debutat după Decizia 55/24.11.2014 emisă de Curtea de Conturi, care constata o serie de abateri şi încălcări ale unor acte normative, aspecte printre care s-a reţinut că în perioada 2011-2014 nu au fost calculate, declarate, înregistrate şi virate taxa pe clădiri datorată pentru clădirile primite în administrare aparţinând domeniului privat al Judeţului Cluj, fiind diminuate astfel obligaţiile către bugetul local cu suma de 5.659.216 lei, din care 4.249.291 lei taxă pe clădiri şi 1.409.925 lei reprezentând majorări de întârziere aferente, precum şi taxa datorată pentru terenurile primite în administrare aparţinând domeniului privat al Judeţului Cluj, fiind diminuate astfel obligaţiile către bugetul local cu suma de 148.439 lei, din care 111.773 lei – reprezintă taxă pe teren şi 36.666 lei reprezintă majorări de întârziere aferente (de atunci aceste majorări au crescut, suma totală ajungând acum la 15 milioane lei). Conturile goale, ce ne facem? Legea spune că în această situaţie declari insolvenţa. Iar situaţia se cunoştea de la începutul anului 2015, când, de altfel, Executivul Consiliului Judeţean Cluj, condus pe atunci de Mihai Seplecan a cerut acest lucru Cluj Arena SA. Menţionăm că în Actul Constituiv al Societăţii Cluj Arena SA stipulează la Art 71 alin. 1 lit. f: Consiliul de Administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor….f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii, potrivit Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei. S-a întâmplat acest lucru ?! NU!

Cu liniuţe, punctăm că

– Conform Legii 85/2014, Art 5, pct 47, hotărârea adunării generale a asociaţilor (în speţa noastra Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj) este obligatorie doar dacă se solicită aplicarea procedurii simplificate, adică procedura de insolvenţă prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile pentru insolvenţă intră direct în procedura falimentului.

– cererile de suspendare/anulare a Deciziei Curţii de Conturi, respectiv a titlului executoriu emis de municipiu nu împiedicau câtuşi de puţin declararea insolvenţei. Ci, din contră, exista soluţia elegantă a insolvenţei, iar apoi, în cazul uenis oluţii favorabile (care însă nu a fost cazul!) procedura insolvenţei înceta automat.

Iar în final, cireaşa de pe tort:

Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii

Art. 240 Cod Penal / Bancruta simplă

(1) Neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariţia stării de insolvenţă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate

PS: În ceea ce priveşte managementul Cluj Arena, cifrele situaţiei economice nu mint

VENITURI

2011: 248.804 lei

2012: 1.500.236

2013: 16.227.000 lei (din care 14.037.888 sunt venituri extraordinare adică TVA recuperat)

2014: 1.925.424

CHELTUIELI

2011: 481.026 lei

2012: 2.406.324 lei

2013: 3.411.438 lei (din care 2.144.788 lei cheltuieli cu impozitul pe profit)

2014: 7.136.990 lei (din care 4.758.262 lei cheltuieli cu amortizarea)

PROFIT / PIERDERE

2011: 232.222 (pierdere)

2012: 906.088 (pierdere) / Judeţul Cluj a virat către Cluj Arena SA suma de 116.111, adică 50% din pierderea pe 2011

2013: 12.815.572

2014: 5.211.566 (pierdere) / Cluj Arena SA a virat Judeţului suma de 6.946.567,27 lei

Per ansamblu, aferent perioadei studiate, exceptând anul 2011 (Cluj Arena a fost înfiinţată abia la finele anului 2011) se poate puncta faptul că VENITUL mediu a fost de 6.550.890 lei , iar CHELTUIELILE medii de 4.318.251 lei. Numai că mare parte din această medie a veniturilor este reprezentată de TVA recuperat (14,037 milioane lei), adică venituri extraordinare. De asemenea, mai trebuie notat faptul că Cluj Arena SA trebuia să treacă în contabilitate taxa pe clădiri în valoare de 1,678 milioan elei anual, precum şi cheltuielile cu amortizarea, adică 2,598 milioane lei anual, în sumă totală de 5,197 milioane lei, fonduri care 50% se trec ca fiind cheltuieli ale Cluj Arena SA şi 50% ca şi cheltuială a Judeţului Cluj. În aceste condiţii, exceptând la VENITURI venitul extraordinar rezultat din recuperarea de TVA, iar la CHELTUIELI ajustările de valoare, inclusiv cheltuielile de amortizare, sitaţia se prezintă astfel:

2011

VENITURI: 248.804 lei

CHELTUIELI: 481.026 lei

PIERDERE: 232.222 lei

2012

VENITURI: 1.500.326 lei

CHELTUIELI: 1.700.028 lei

PIERDERE: 199.702 lei

2013

VENITURI: 1.708.498 lei

CHELTUIELI: 1.967.888 lei

PIERDERE: 259.390 lei

2014

VENITURI: 1.716.470 lei

CHELTUIELI: 2.290.468 lei

PIERDERE: 573.998 lei

Medie VENITURI (exceptând 2011): 1,641 milioane lei

Medie CHELTUIELI (exceptând 2011): 1,986 milioane lei

Unde este oare administrarea eficientă a fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, stipulată de Art 20 alin.1 din Legea finanţelor publice locale 273/2006?!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.