Comisia de Etică a UNAP analizează doctoratul lui Lucian Pahonțu. Șeful SPP, acuzat că a copiat din lucrările profesorilor care i-au acordat titlul

Procedură oficială la UNAP în urma sesizărilor de plagiat

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a confirmat că a demarat verificările oficiale privind lucrarea de doctorat a șefului SPP, Lucian Pahonțu, ca urmare a unei sesizări înregistrate la nivelul instituției, potrivit PressOne.

Biroul de Presă al UNAP a precizat că în cadrul Comisiei de etică a fost numită o comisie specială de analiză cu rolul de a evalua eventualele abateri de la etica și deontologia universitară, precum și nerespectarea bunei conduite în cercetarea științifică.

Conform cadrului legislativ în vigoare, prevăzut de Ordinul Ministerului Educației nr. 6869/2024, termenul legal pentru finalizarea procedurilor de verificare și soluționare a sesizării este de 45 de zile. Rezultatul analizei derulate de reprezentanții UNAP urmează să fie făcut public prin afișare pe site-ul oficial al instituției de învățământ superior.

Totodată, reprezentanții universității au menționat că, până în prezent, teza susținută de Lucian Pahonțu nu a fost trecută printr-un software specializat pentru detectarea similitudinilor. Această verificare este prevăzută de un ordin de ministru emis în 2021, prin care universitățile care au eliberat diplome de doctorat între anii 1990 și 2016 au obligația de a-și stabili strategii interne de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat.

Aproape o treime din teză, preluată din alte surse fără citare

Suspiciunile grave care gravitează în jurul lucrării lui Lucian Pahonțu au fost aduse la lumină inițial de o investigație Recorder. Jurnaliștii au arătat că cel puțin 30% din teza de doctorat susținută de șeful SPP în anul 2003 conține pasaje copiate din alte lucrări de specialitate, fără ca sursele originale să fie menționate sau atribuite conform rigorilor academice.

Analiza detaliată a identificat 52 de pagini și 761 de rânduri cu conținut plagiat. Printre textele preluate integral fără citare se regăsesc inclusiv instrucțiuni și fragmente provenite din Regulamentul Trupelor de Securitate redactat în anul 1976. Lucrarea de doctorat, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, a fost elaborată sub coordonarea generalului (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie la Academia de Înalte Studii Militare (actuala UNAP).

Pahonțu a copiat din lucrările celor care l-au evaluat

Un element central descoperit în urma investigațiilor academice este reprezentat de componența comisiei de referenți care a evaluat și a aprobat acordarea titlului de doctor pentru Lucian Pahonțu. Informațiile obținute arată că directorul SPP a preluat aproximativ 99 de rânduri din lucrările scrise chiar de trei dintre membrii comisiei care aveau obligația să-i controleze și să-i valideze cercetarea.

Printre autorii ale căror opere au fost plagiate se numără conducătorul său de doctorat, generalul-locotenent (r) Valentin Arsenie, președintele comisiei de evaluare, colonelul prof. univ. dr. Gheorghe Toma, precum și referentul oficial generalul de corp de armată prof. univ. dr. Tudor Cearapin.

Lucrările din care s-a plagiat fără indicarea sursei includ volume de referință din domeniul militar și al ordinii publice publicate între 1998 și 2002, precum „Securitatea și apărarea națională a României” (Tudor Cearapin), „Actualitatea Strategiei” (Valentin Arsenie, Tudor Cearapin, George Velicu) și „Managementul ordinii publice la început de secol și mileniu” (Tudor Cearapin, Gheorghe Toma).

Legături istorice și controverse în cariera șefului SPP

Membrii comisiei de doctorat au avut cariere influente în structurile militare și academice post-decembriste. Tudor Cearapin a comandat Jandarmeria Română între 2001 și 2005 și a activat anterior în Trupele de Securitate, la UM 0305, unde a activat și Pahonțu. La rândul său, Gheorghe Toma a îndrumat teze la Academia SRI și a condus Academia de Științe ale Securității Naționale.

Acest caz academic readuce în atenție istoricul profesional al lui Lucian Pahonțu din perioada comunistă, investigațiile de presă arătând că acesta a făcut parte din Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și a fost prezent în dispozitivele de ordine din București în timpul represiunii din 21 decembrie 1989.