Comunicatele Departamentului de Stat – costuri și beneficii

„Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei“, astfel se încheie comunicatul de pe 27 noiembrie al Departamentului de Stat al SUA privind „propunerile care afectează independența justiției“.

„Polonia este un aliat apropiat al SUA și o democrație sănătoasă și puternică în Polonia este vitală pentru relațiile bilaterale. Suntem încrezători în puterea democrației poloneze și în capacitatea polonezilor de a aborda aceste probleme prin dialog și compromis, pentru a se asigura că instituțiile democratice și sistemul de verificare și echilibru funcționează și sunt respectate“, se încheia comunicatul din 21 iulie 2017 privind „independența justiției“ în Polonia.

„Urmărim îndeaproape evoluția situației din Polonia. Polonia, desigur, un aliat apropiat al SUA. Credem că o democrație sănătoasă și puternică în Polonia este o componentă vitală a relațiilor bilaterale. Știți că sunt aici mulți polonezi; am crescut printre multe familii poloneze acolo de unde vin, din Midwest“, spunea purtătoarea de cuvânt Heather Nauert pe 28 septembrie, într-o conferință de presă. Ea este cea care semnează și comunicatele diplomației americane citate mai sus.

Polonia, un caz mai grav tratat mai lejer

UE a făcut deja primul pas în procedura pentru suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE (cea mai dură măsură prevăzută de tratate), din cauza reformei justiției promovată de guvernul controlat de Jaroslaw Kaczynski. În cazul „legilor justiției“ din România nu s-a ajuns atât de departe. Comisia Europeană a recurs astfel doar la critici în Raportul MCV. De altfel, reforma justiției poloneze este incomparabil mai amplă decât ceea ce se petrece în România. Este suficient să spunem că în Polonia ministrul Justiției a devenit în 2015 Procuror General, cum de altfel era cazul și înaintea guvernării liberale (2007 – 2015). Totuși, tonul Departamentului de Stat este mai dur la adresa României, țară cu care, ca și în cazul Poloniei, are un parteneriat strategic, după cum România și Polonia (ambele la fel de angajate cu SUA în flancul estic al NATO) au un parteneriat strategic.

Parteneriatele strategice cu cheltuială se țin

Parteneriatele strategice sunt scumpe. A spus-o clar președintele Trump în recentul turneu în Asia. „Avem cel mai bun echipament militar din lume și Coreea de Sud va comanda echipamente de miliarde de dolari, ceea ce este de înțeles pentru ei, iar nouă ne va aduce locuri de muncă și va reduce deficitul comercial.“ România a decis să cumpere arme de miliarde de dolari din SUA – sistemele Patriot – în dauna producătorului european MBDA. Potrivit IHS Jane’s Dfense, România va plăti 3,8 miliarde de dolari. Însă Polonia a bătut deja palma pentru sisteme Patriot în valoare de 10,5 miliarde de dolari. În plus, a renunțat la un contract pentru 50 de elicoptere militare cu Airbus, pentru a cumpăra elicoptere produse de Lockheed Martin. Guvernul polonez nu a uitat însă să repare relația cu Franța și a început să negocieze achiziționarea unor submarine, la un loc cu rachete de croazieră. Apoi, Polonia devine prima țară din UE care cumpără gaze lichefiate din SUA, mai scumpe decât cele livrate de Gazprom, în baza unui contract pe cinci ani semnat luna aceasta, iar primele livrări vor fi în 2018. Căci parteneriatele strategice cu cheltuială se țin. Afacerile nu se opresc aici. Spre deosebire de România, guvernul de la Varșovia mai deține un control asupra sistemului bancar (cea mai mare bancă, PKO BP, a rămas de-a lungul tranziției în mâna statului) și de aici a pornit un program de „repolonizare“ a băncilor. În iunie, UniCredit a vândut pachetul de control la a doua bancă din țară către o companie de asigurări controlată de stat și Fondul Polonez pentru Dezvoltare. Potrivit unor surse din sfera financiară, bancheri americani urmăresc restructurarea sistemului bancar polonez, pentru ca acesta să nu fie izolat. Recent, JP Morgan a anunțat suplimentarea cu 2.500 de posturi în Polonia.

Apropiere de SUA pentru zile negre în UE

Partidul lui Jaroslaw Kaczynski pare să fie conștient de un lucru – avertismentele UE cu reducerea fondurilor de coeziune nu vizează doar reformele în justiție, ci reducerea aceasta se va întâmpla oricum și va afecta toate statele estice, căci UE va dispune de mai puține fonduri pentru ciclul multianual ce va începe în 2021, după retragerea Marii Britanii. Prin urmare, țările Grupului de la Visegrad încep să ia măsuri de compensare.

Polonia se îndreaptă către SUA, Ungaria privilegiază relația cu China și Rusia, partidul care a câștigat alegerile în Cehia semnalează deja o apropiere de China și Rusia. România pare împietrită.

Cu o economie controlată mai puțin decât reușește să o facă guvernul Poloniei și cu un PIB de 2,5 ori mai mic, România găsește că apropierea de SUA este prea scumpă sau nu poate fi făcută decât cu deranjarea intereselor marilor puteri europene, pentru satisfacerea cărora nu ar mai dispune de fonduri, măcar pentru achiziția de arme.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.