La începutul primăverii, în localitatea Breaza a fost multă agitație și nervozitate față de zvonul demolării conacului Brâncoveanu, singura clădire istorică din oraș. Primarul din Breaza, Gheorghe Richea, afirmă că imobilul este situat pe o proprietate privată și nu este înregistrată nicio cerere de demolare la administrația locală. Mai mult, edilul susține că, la dorința oamenilor, a intervenit la Ministerul Culturii, iar clădirea ar putea intra pe lista monumentelor istorice chiar dacă este proprietate privată.
Pe la mijlocul lunii martie 2017, localitatea Breaza își pierduse liniștea. Petiții online şi protestele de stradă ale localnicilor clamau, deopotrivă, salvarea conacului Brâncoveanu, considerat emblema orașului. „A fost doar un zvon faptul că va fi demolat“, afirmă primarul, în vreme ce localnicii susțineau că, în locul conacului, se va construi un supermarket sau un depozit. Oamenii cereau autorităților locale să nu elibereze autorizația de demolare a clădirii și să nu permită dispariția conacului.
Conacul și terenul, în proprietatea SC Uzin Internațional
Primarul orașului, Gheorghe Richea, s-a declarat de partea protestatarilor și le-a promis localnicilor că va face demersuri la Ministerul Culturii pentru ca acest conac să rămână în picioare, ba chiar să intre pe lista monumentelor istorice. Clădirea în discuție se află în centrul localității Breaza, vizavi de sediul primăriei. În prezent, conacul și terenul se află în proprietatea SC Uzin Internațional de la începutul anilor 2000, fiind cumpărate de la descendenții familiei Brâncoveanu. „SC Uzin Grup deține o suprafață mare de teren în centrul localității, iar pe acest teren se află și conacul respectiv, acum într-o avansată stare de degradare. Este emblema orașului și ar fi păcat să se piardă. Cetățenii solicită să-l introducem în patrimoniul național. Am avut discuții pe tema aceasta. Din câte știu eu, o importantă societate privată, care deține un lanț de supermarketuri în România, ar fi făcut o solicitare către SC Uzin în vederea achiziționării unei suprafețe de 5.000 de metri pătrați pentru construirea unui magazin. Terenul solicitat se află undeva în fața conacului Brâncoveanu“, declara Gheorghe Richea în timpul protestelor. Zvonul demolării conacului din Breaza a avut la bază antecedente. Nu de mult, fusese demolată o altă clădire de patrimoniu național, o biserică de la începutul secolului al XVIII-lea.
Istoricul clădirii
Conacul Brâncoveanu datează din secolul al XIX-lea și este amplasat în centrul orașului Breaza, în apropierea primăriei. El a aparținut inițial marelui ban Grigore Brâncoveanu și soției sale, Elisabeta Balș. Neavând moștenitori, ei au adoptat-o pe Zoe Mavrocordat în 1824. Zoe a moștenit întreaga lor avere. Ulterior, aceasta s-a căsătorit cu domnul Țării Românești de la acea vreme, Gheorghe Bibescu. Moșia a rămas în posesia familiilor boierești ale României de-a lungul vremii. După Primul Război Mondial, proprietar a fost prințul Constantin Brâncoveanu, iar după 1949, proprietatea a fost naționalizată. După 1989, conacul a reintrat în posesia moștenitorilor familiei Brâncoveanu prin decizie judecătorească, dar nu a fost inclus pe lista clădirilor de patrimoniu. După naționalizare, până în anii 1970, în conacul Brâncoveanu a funcționat mai întâi un spital pentru bolnavii de TBC, apoi o școală de fete, iar între 1980 şi 1990 a fost sediul Oficiului Județean de Turism. Clădirea este de importanță istorică nu doar pentru că au locuit personalități importante ale României din ultimele două secole, ci pentru că a fost ridicată și prin contribuția celebrului arhitect Paul Gottereau, cel care a lucrat pentru familiile bogate ale României și a proiectat o mare parte a Palatului Regal de pe Calea Victoriei. Este de neînțeles de ce instituțiile statului nu au făcut nimic pentru acest conac, nici măcar să-l întrețină în bune condiții.
„A fost doar un zvon“?
La solicitarea Cotidianul, edilul a spus că la primărie nu există niciun fel de cerere de demolare a conacului sau vreuna de construire a unui depozit ori supermarket pe terenul conacului Brâncoveanu. Chiar dacă este proprietate privată, orice demolare, construire sau modernizare trebuie să aibă aprobarea consiliului local, așa că este imposibil ca aleșii locali să nu știe despre existența unei cereri în acest sens.
„După mitingul de protest al localnicilor, am primit o recomandare de la Ministerul Culturii, prin care ni se spune să nu întreprindem nimic timp de un an, pentru că se dorește introducerea clădirii pe lista monumentelor istorice. Eu presupun că în spatele protestului au fost alte interese. Cei care le-au organizat au urmărit să scadă prețul și să cumpere terenul și clădirea cu mai puțini bani“, ne-a declarat edilul Gheorghe Richea. Deși se află la primul mandat, anterior, Richea fost viceprimar al orașului Breaza și știe istoricul clădirii din ultimii ani. „În 2007, a fost depus la primărie un proiect pentru modernizarea și extinderea conacului. Proprietarii au cheltuit pe proiectare și autorizații vreo 300.000 de lei, dar nu au continuat investiția din lipsă de bani. Așa că autorizațiile nu mai sunt valabile“, a precizat edilul.
El ne-a relatat că, după ce urmașii Brâncovenilor și-au recăpătat proprietățile, jumătate le-au donat orașului, iar în anul 2000 au vândut cealaltă jumătate. Noul proprietar este „român“, a ținut să precizeze primarul, mai ales că prin oraș se zvonea că proprietarii ar fi italieni sau spanioli. Din cei 27.000 de mp pe care îi deținea inițial noul proprietar, „circa 5.000 de mp i-a vândut de mai mulți ani unui supermarket care funcționează lângă blocuri, așa că nu ar avea sens să se mai construiască altul în apropierea acestuia“. Edilul mai spune că, deși proprietarul ar fi putut să dărâme conacul, nu a făcut acest lucru. Dimpotrivă, „a reparat acoperișul și a mai făcut mici reparații în acest timp, dar imobilul nu a fost folosit“, ne-a mai spus primarul.
Apelul localnicilor: „Salvaţi conacul Brâncoveanu!“
Principalul iniţiator al mitingului din martie, Gabriel Şerbănescu, declara public: „Am depus numeroase memorii la direcţia judeţeană de patrimoniu, la consiliul judeţean, la Prefectura Prahova. Peste tot am primit acelaşi răspuns: primăria şi Consiliul Local Breaza sunt singurele în măsură să demareze clasarea acestui edificiu pentru a fi inclus pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, ceea ce ar împiedica demolarea sa. Am fost inclusiv la o şedinţă a consiliului local. Mi s-a dat dreptate, dar nu s-a făcut nimic! Dacă nu reuşim să mişcăm cumva lucrurile, conacul va fi vândut şi în locul unei pagini de istorie vie vom avea un centru comercial!”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.