Consiliul Fiscal, instituția care comentează la sânge proiectele de buget și rectificările bugetare ale Guvernului României, indiferent care este acesta, și-a îndulcit complet tonul la analiza bugetului făcut de Cabinetul Cîțu. Au dispărut criticile referitoare la cheltuielile fără margini sau despre estimările mult prea optimiste ale deficitelor sau a evoluției PIB-ului. De exemplu, Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, susține că PIB-ul va fi de 4-5% în 2021, în timp ce Prognoza afișează un 4,3%, mai mic.
Construcția bugetului pentru 2021, care țintește un deficit cash de 7,16% din PIB semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanța față de PIB potențial), dar această situație este inevitabilă în condițiile necesității de a limita deficitele, se spune în analiza Consiliului Fiscal. Corecția graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raționale, care permite
consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020. Corecția graduală a deficitului bugetar a fost susținută de Consiliul Fiscal în analizele și opiniile sale.
Pentru anul 2021, riscurile la adresa scenariului macroeconomic sunt considerate de către CF a fi echilibrate, însă, pentru restul orizontului de prognoză macroeconomică (2022-2024), aceste riscuri înclină către un scenariu mai puțin favorabil sub raportul
corelațiilor macroeconomice. Din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE
încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19. Pe fondul evoluțiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potențial.
Un factor ce a determinat evoluția ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creșterea puternică a cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situație nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente.
Fragilitatea poziției finanțelor publice la finele anului 2020 este evidențiată de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări (25,3% din PIB), și al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici din UE.
CF estimează că veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse în anul 2020 comparativ cu estimările MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (față de 9,1% în estimarea MFP). Astfel, punctul de plecare privind poziția finanțelor publice, potrivit metodologiei europene, din evaluarea CF este diferit comparativ cu cel al MFP: -9,4% față de -9,1% din PIB.
Construcția bugetară pentru anul 2021 are în vedere o țintă de deficit bugetar de 7,16% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 2,63 pp din PIB față de nivelul estimat pentru anul 2020. Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar pe anul 2021 potrivit ESA 2010 este de 8,23% din PIB, reducerea deficitului bugetar din anul 2021 față de nivelul estimat de MFP pentru anul anterior fiind de 0,87 pp din PIB.
Reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepțional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenții economici și preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvență 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 față de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală.
Evaluarea CF cu privire la proiecția de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale și din contribuții de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 mld. lei sau 0,45 pp din PIB. Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte, de valoarea reală a obligațiilor bugetare amânate la plată de agenții economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată, și, pe de altă parte, de persistența unor mari incertitudini în economia națională și cea internațională.
CF nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar apreciază că țintele, deși fezabile, implică un control strict al cheltuielilor. Cheltuielile de investiții au reprezentat în 2020 maximul ultimilor 5 ani fiind 5,1% din PIB și sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în 2021, simultan cu modificarea structurii în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% față de 2,0% în anul 2020. CF apreciază drept fezabilă atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât și europene. CF apreciază că eventuala materializare a unor venituri suplimentare trebuie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar, ușurând efortul de consolidare din anii următori.
CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale pentru a întări robustețea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente,
inclusiv în domeniul sănătății publice și educației publice ca și presiuni viitoare generate de schimbarea de climă și alte amenințări neconvenționale. Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.
Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp).
În opinia CF, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB.
Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare.
România se află în fața unei oportunități istorice, alocărilor de 31,35 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 30,4 miliarde de euro (13,7 miliarde de euro granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
Trebuia sa vina si un prim ministru destept la guvernul Romaniei..
Ne-am ars cu Ciolos Hortycultorul, Grindeanu Ballerina, Tudose SRI, Dancila a Lui Dragnea, Orban cel Unsuros ,toate giamparalele astea la un loc nu au atata economie in cap cat acest modest Catu!
Citez din critica Consiliului Fiscal: miau, miau !
Sri la sri trage si căpușele la banul public. Este normal ca serviciile sa prospere iar neamul sa moara de foame și boala…oricât de imbecili ar fi miniștri sri nu se supără nici Daianu nu plânge.
Incet, dar sigur, o sa aiva tot ce si doresc si si-au dorit: securitate, politie, justitie, Parlament, Guvern, Avocatul Poporului, Consiliul Fiscal, CCR, mass media,etc. O ideologie totalitară are nevoie de o justitie eficienta si o securitate asisdelea. Restul sunt floare la ureche.
Ps. Ca sa poti dormi linistit, e bine sa fii roman. Ca sa poti privi prezentul fără să vezi nimic in el care sa te intrige și nici in viitorul pe care-l pregătește prezentul care te-ar putea intriga, e bine sa fii roman. Ca sa ai si sa nu fii e bine sa fii roman, si-n general e bine sa fii roman, daca vrei sa n-ai constiinta si responsabilitati. Trăiască somnul care ne hrănește si mintea care nu zideste.
Sunt in aceeasi gașca !
Gașca statului mafiot ,condus de afara , prin intermediul serviciilor si al lui Johannis!
cine ????????????????????????????????????????????????????????????????????
CATU, este (din nastere) si va ramane perpetuu STUPID !!!!!!!!!!!!!!!!
Nu mai fa, FA, de ras raul antic numit OLT !!!!!!!!!!!!!
Stii, langa casa de vacanta a prietenului meu, curge un parau murdar si negricios – se numeste PARAUL PUTUROASELE !!!
Acesta sa fie, PE VECI, noul tau nume … PARAUL PUTUROASELOR !!!!!!!!!!!
cine ????????????????????
CATU, este (din nastere) si va ramane perpetuu un STUPID INFATUAT !!!!!!!!!!!!!!!!
Nu mai fa, FA, de ras raul antic numit OLT !!!!!!!!!!!!!
Stii, langa casa de vacanta a prietenului meu, curge un parau murdar si negricios – se numeste PARAUL PUTUROASELE !!!
Acesta sa fie, PE VECI, noul tau nume … PARAUL PUTUROASELOR !!!!!!!!!!!
Hi,hi,hi…modestul Catu ! Este o sluga a tot ce este strain. Al bancilor si multinationalelor (dar si firmele straine mai mici rad de Romania transferand tot profitul in tara mama)care nu sunt impozitate.
@ Doina ….Citu e modest la trecut treapta, modest cu pregatirea, modest cand abia imbalmajeste niste cuvinte care nu au sfarsit si raman impotmolite intre limba si cerul gurii. Modest ca inteligenta …E cel mai modest in toate. Sigur ai fost si o mare iubitoare a lui basescu-petrov si modestului boc.
Iar vin basistii astia cu „largirea bazei de impozitare”,care a fost redusa de guvernarile psd,ca guwernarea lor basist-iohanista sa inventeze impozite si taxe noi,plus marirea taxelor si impozitelor celor mai vechi,toate pe spatele saraciei romanilor si a patronilor romani ca sa se faca un buget mai mare pentru achizitii aiurea (cica investitii) de la falimentarii din UE si de la alti „prieteni”. Singura varianta de redresare a economiei si bugetului este revenirea cat mai repede la ce au facut pentru tzara guvernarea din cei trei ani a peseDragnea si apoi mai vedem.Dar cu iohanistii astia cretini dar hotzi priceputzi si blocajul economiei mentinut de incompetentza lor,se distruge si ce economie a mai ramas inca dupa guvernarile trecute.