Dezbaterile pe marginea Legii dării în plată au ajuns la momentul discuțiilor din Comisia Juridică a Camerei Deputaților. În sală sunt prezenți principalii promotori ai actului normativ, deputatul liberal Daniel Zamfir, și avocatul Gheorghe Piperea, și contestatarii, reprezentanții BNR, Florin Georgescu, Bogdan Olteanu, Liviu Voinea, precum și Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, și reprezentanți ai băncilor comerciale. După cum era de așteptat, punctele de vedere contrare au fost puse și cu acest prilej.
Președintele Comisiei, Bogdan Ciucă, a declarat că în ședința de azi se va intra pe textul legii, iar șăptămâna viitoare s-ar putea da votul final, în plen. Luând primul cuvântul, deputatul Zamfir a spus că luna viitoare se împlineşte un an de la iniţierea acestei legi.
“Ea a trecut în tot acest an prin toate furcile caudine. A avut parte de cea mai virulentă campanie de intoxicare de care a avut parte o lege. Vă amintiţi ce ne spunea atunci dl. Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, n.r.) – slavă Domnului că nu mai e aici- că va pica o bancă şi va atrage alte trei bănci după ea. Lobby-ul bancar a ajuns de la FMI la organizaţia „Salvaţi Copiii”. Trebuie să curmăm aşteptarea oamenior care se împrumută acum de la o lună la altă şi să protejăm oamenii de tentativele băncilor de a bloca darea în plată. Cred că trebuie să luăm rapid o decizie pentru că oamenii nu mai pot aştepta.
Legea a fost întoarsă pe toate fețele. Am lămurit şi chestiunea esenţială pe care a dorit să o lămurească Preşedintele. Am stabilit fără echivoc că legea se aplică doar consumatorilor, nu şi profesioniştilor”, a spus Daniel Zamfir. În replică, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, a susținută că propunerea unor legi noi cum ar fi aceasta poate adduce atingere stabilității sistemului bancar, iar atunci când acest lucru se întâmplă obligă Banca Centrală să vină cu informații de calitate. “Intervenţia statului se impune a fi limitată şi justificată, astfel încât să direcţioneze ajutorul doar către acei cetăţeni a căror venituri au fost puternic erodate.
Amendamentele trebuie să orienteze sprijinul doar către cetăţenii care au luat credite doar pentru locuinţe. Formă finală a legii trebuie să asigure stabilitatea sistemului bancar din România. Acest act normativ nu e o lege economică, care are un caracter obiectiv. Această e o lege juridică. E o derogare de la o lege – Codul Civil. Recalibrarea contractului trebuie să respecte voinţa ambelor părţi contractual. Rata de plătit ar trebui să fie de peste 65% din venitul lunar, pentru a-i elimina pe cei care nu vor să plătească. De asemenea, ne dorim eliminarea programului Prima Casă din program”, a declarat Florin Georgescu. Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a spus apoi că vine cu câteva aspecte suplimentare. “De ce forma care a venit spre reexaminare are nevoie de îmbunătăţiri? Pentru că în această formă, legea crează risc sistemic.
Afectează grav accesul la credite pentru tineri pentru că determin[ creşterea avansului undeva la 35-40% dar şi creşterea perioadei de economisire la 8 ani pentru a putea accesa un credit. De asemenea, legea determin scumpirea creditelor. Programul Prima Casă ar trebui scos din lege, pentru că el să poată continuă. Dacă nu se scoate acest propram, riscul ca agenţiile de rating să ne reducă riscul de ţară este semnificativ. Plafonul impus nu e o discriminare, există asemenea plafoane în Codul Fiscal. În opinia noastră darea în plată ar trebui să fie opţională în viitor. Să existe două credite: cu sau fără darea în plată. Ambele opţiuni au costuri şi beneficii. Banca nu poate împărţi riscul cu debitorii pentru că banca trebuie să ramburseze banii deponenţilor. Practic, prin această lege se împarte riscul între debitorii de azi şi cei de mâine”, a afirmat Voinea. Al treilea reprezentant al BNR, viceguvernatorul Bogdan Olteanu, a spus a vorbit de o restrângere a drepturilor. “Sugestia noastră este să luaţi în calcul prevederile articolul 53 din Constituţie pentru că noi discutăm despre o restrângere a drepturilor.
Vedem că fiind esenţială identificarea foarte clară a cazurilor excepţionale”, afirmat Olteanu. După prezentarea pozițiilor celor trei oficiali ai BNR, Ioan Cupșa, vicepreședintele Comisiei Juridice a dorit să dea o replică acestora. “Nu am auzit de la BNR nimic despre riscul sistemic apărut în sistemului bancar din cauza lăcomiei băncilor. Este evident că oamenii s-au îndatorat excesiv datorită lăcomiei băncilor şi a nepăsării BNR. Acest fenomen social ne circumscrie o nevoie socială care trebuie reglementată. Reglementări de acest tip există în toată UE. În întreaga UE, în fiecare din ţările membre.. Se pune problema cum intervenim. Acel acord de voinţă de care vorbea dl. Florin Georgescu oare nu a fost cumva viciat? Nu uitaţi că informaţia o deţinea banca. Angajaţii băncii sfătuiau oamenii să ia creditul.
Aceiaşi care îndemnau oamenii să semneze contractele în baza predicţiilor făcute tot de bănci. Oare erau chiar de bună credinţă acei sfătuitori? Această lege are şi o legitimitate morală. D-le Liviu Voinea, spuneaţi să scoatem Prima Casă din lege. O vom face. D-le Voinea, în România, băncile nu împart riscurile cu consumatorii. Vom interveni noi şi o vor face!”, a spus Cupșa. Drept răspuns, Liviu Voinea a spus: “În privinţa raportului dintre bănci şi debitori, se pune în discuţie împărţirea riscului. Consumatorii de servicii financiare sunt şi cei care depun bani în bănci. Şi sunt mai mulţi decât cei care iau credite. Banii pe care băncile îi împrumută unor cetăţeni provin de la alţi cetăţeni. Pe baza raportărilor băncilor comerciale, până acum o luna existau puţin peste 300 de executari silite şi 5200 de proceduri în derulare”. Inițiatorul legii, Daniel Zamfir, a intervenit și a spus că are un document de la BRD care arată că sunt 100.000 de executari silite în derulare!
“În noiembrie 2014, erau peste 942.000 de restanţieri la credite. S-a spus că această lege ar trebui să fie de protecţie socială. Nu domnilor, e o lege de echilibru spcial. Noi nu ne adresăm unor categorii defavorizate. Sunt oameni care au venituri şi care nu îşi mai pot plăti rată pentru că acea rată e împovărată de clauze abuzive şi de comisioane ilegale. Am stat să mă întreb de ce atâta virulentă? Am găsit două motive: Provocăm o supărare firmelor de recuperare. Şi mai cred că e pentru prima dată când Parlamentul României adoptă o lege aşa cum o doresc cetăţenii României şi nu băncile. Asta e a două supărare”, a afirmat Zamfir. Deputatul Răzvan Mironescu l-a completat pe Zamfir și a spus: Constat că BNR nu e condusă de cei trei reprezentanţi prezenţi ci de băncile străine. Ca să impună băncile nişte reguli care nu au legătură cu Constituţia, cu drepturile consumatorilor, e cale lungă. Am un exemplu al unui apropiat care fiind pus în situaţia de a fi executat silit, în loc că proprietatea să i se scoată la licitaţie, a reuşit cu concursul concret şi normal al angajaţilor băncii să vândă proprietatea şi să îşi acopere creditul.
Această lege nu ar fi fost necesară dacă băncile ar fi avut un comportament correct. Legea e una comercială, nu o lege de protecţie social”. Enache Jiru de la Ministerul Finanțelor, aprig contestatar al legii, a vorbit de pericolul ca România să fie retrogradată de agențiile de evaluare. “Este prima dată când suntem peste nivelul de investment grade (recomandat pentru investiții, n.r.), iar o coborâre sub acest nivel va duce la creşterea costului la care ne împrumutăm, adică la costuri bugetare”, a spus Jiru. Prim-vicegurvernatorul BNR, Florin Georgescu, a adăugat că Banca Centrală dorește delimitarea clară a sferei de aplicare a legii pentru ca ea să se adreseze celor care nu mai pot plăti, nu celor care vor să mai plătească. “De aceea e nevoie de plafon, să vedem cât de îndatorată e persoana căreia i se va aplică legea. Dl. deputat Mironescu zicea bine că băncile au procedat subiectiv în executările silite. Legea e necesară, dar trebuie să fim de acord- aşa ne recomandă poziţia Preşedintelui, a CSM-ului, nemaivorbind de organismele internaţionale- să insistăm pe latura obiectivă a cauzelor care au dus la imposibilitatea de plată. Susţinem o lege care să îi susţină pe cei care nu mai pot să îşi achite ratele pentru locuinţa achiziţionată”, a conchis Georgescu.
Avocatul Gheorghe Piperea, cel care a scris Legea dării în plată, a declarat: “Mai întâi vreau să repet un pricipiu care guvernează dreptul UE- cel al subsidiarităţii, care lasă marje de manevră legiuitorului intern. Legea dării în plata nu reprezintă o modalitate prin care legiuitorul intervine în contract! Nu se poate vorbi despre aducerea unei atingeri a dreptului de proprietate. Este absurd! Scopul legii nu este că debitorul să se debaraseze de un bun. Scopul legii este că cel care face darea în plată să se elibereze de datorii şi a redeveni om liber!”
Bogdan Olteanu a dorit să răspundă mai apoi la o întrebare care se referea la lipsa protecției BNR față de consumatori. “Motivul este că legiuitorul român a constituit o altă entitate care are această prerogativa- ANPC. BNR nu are această prerogativă. Dacă se va legifera ca noi să ne ocupăm de protecţia consumatorilor, o vom face. Dar dumneavoastră aţi decis că ANPC să se ocupe de protecţia consumatorilor. În România există instrumente interzise în zona creditării, dar ceea ce nu expres interzis, e permis. Întrucât CSM a considerat că legea e neconstituţională sub aspectul retroactivităţii, ne întrebăm cum vor aplică băncile aceste prevederi.
Există sistem bancar care împarte riscurile cu debitorii: acest sistem se numeşte banking islamic! În România avem 50.000 de credite în franci elvețieni, iar în Polonia: 500.000 astfel de credite. Asta tocmai pentru că BNR a încercat să convingă băncile să nu dea asemenea împrumuturi, atâta cât legea îi permitea”, a declarat Olteanu. Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank și reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare, a criticat, în poziția pe care a avut-o, lipsa unei analize de impact a inițiatorilor legii. “Părerea mea impactul va fi pentru cei care vor dori în viitor să ia un credit. Nu mi-e clar: vorbim despre cazuri sociale sau nu? Dacă vorbim de cazuri sociale, ne trebuie o definiţie a cazului social. După ce convenim o definiţie, avem nevoie de criteria. Vă asigur că fiecare bancă tratează deja cazuri sociale. Câte cazuri sociale avem? Că o simplă întârziere de 90 de zile nu e întotdeauna un caz social. Fiecare bancă are propria politică de a trata cazuri sociale. Oricum, acestea nu pot fi rezolvate prin legi retroactive. Putem face un cod de conduită în care să aliniem practicile băncilor pentru tratarea cazurilor sociale.
Aş fi curios cum se vor trata din punct de vedere fiscal situaţiile dării în plată. Dacă un debitor cu un credit de 100.000 euro dă în plată o casă de 200.000 euro, diferenţa se fiscalizează? Dacă da, cum?”, s-a întrebat van Groningen. Mihai Bogza de la Consiliul Investitorilor Străini a aprins spiritele în rândul deputaților după ce a propus ca variant inițială a legii dării în plată, cu Prima Casă și fără plafon, să fie trimisă la Comisia Europeană. “Cum va permiteţi? Adică să ne comportăm că nişte slugi? Cum puteţi să sugeraţi în Parlamentul României un asemenea lucru?”, a protestat deputatul Cupșa. La rândul său, Daniel Zamfir a cerut conducerii Comisiei Juridice să-l scoată din sală pe Bogza “pentru jigniri aduse parlamentarilor”. Bogza a intervenit din nou și a spus că organismul pe care îl reprezintă dorește doar eliminarea caracterului retroactiv al legii și eliminarea din actul normativ a programului Prima Casă.
Conform unei înțelegeri PSD-PNL, actul normativ ar putea suferi câteva schimbări față de textul aprobat de Senat în sensul că plafonul ar putea crește de la 150.000 la 250.000 de euro, iar programul Prima Casă ar putea să fie scos din proiect.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.