Controversă în Delta Dunării. Totul a început în iunie anul trecut

Activiştii de mediu de la WWF-România avertizează că o zonă umedă renaturată din Delta Dunării riscă să fie transformată, din nou, în teren agricol, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti în favoarea câtorva companii agricole.

„O zonă redevenită umedă în mod natural din Delta Dunării ar putea fi în curând transformată din nou în teren agricol, în ciuda opoziţiei comunităţii locale, care beneficiază de avantajele oferite de natură în ceea ce priveşte mijloacele de trai şi rezistenţa la schimbările climatice. Controversa a început în iunie anul trecut, când apele umflate ale Dunării au rupt digul care înconjoară o zonă de lângă Mahmudia, care fusese restaurată cu opt ani înainte cu fonduri UE şi devenise o zonă umedă înfloritoare şi plină de biodiversitate, care a stimulat semnificativ turismul. Au fost inundate peste 1.000 de hectare de terenuri agricole, iar acestea au redevenit un ecosistem tipic deltaic. Zona umedă nou inundată a fost bine primită de comunitate: 97% dintre localnici o preferă în starea sa actuală şi nu doresc ca ea să fie secată şi să fie folosită din nou în scopuri agricole, conform unui sondaj al WWF-România. Însă, deţinătorii de concesiuni agricole din zonă au obţinut hotărâre judecătorească (în primă instanţă) de reconversie a zonei în teren agricol – o hotărâre care ameninţă, de asemenea, să distrugă întreaga zonă umedă, inclusiv zona restaurată cu fonduri UE”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

Reprezentanţii WWF-România susţin că, de Ziua Mondială a Zonelor Umede, solicită ca zona umedă de la Mahmudia să fie desemnată de Guvern drept „zonă de reconstrucţie ecologică de interes naţional” pentru a proteja beneficiile naturale ale acesteia şi a permite comunităţii să se dezvolte pe baza lor.

„WWF este alături de locuitorii din Mahmudia, deoarece aceştia ştiu cât de multe beneficii aduc aceste zone umede reconstruite pentru viaţa şi mijloacele lor de trai. Reconstrucţia zonelor umede este esenţială pentru a inversa pierderea naturii şi pentru a creşte rezilienţa în faţa schimbărilor climatice. Pierderea acestei zone umede renaturate ar submina dezvoltarea durabilă în zonă şi eforturile de a restabili sănătatea celei mai mari zone umede din Europa”, a declarat Orieta Hulea, directorul naţional WWF-România.

Potrivit sursei citate, în perioada 2012 – 2016, WWF-România, în colaborare cu consiliul local Mahmudia şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a reuşit să reconstruiască 924 de hectare de zonă umedă, din incinta agricolă Carasuhat.

„Ecosistemul deltaic refăcut a îmbunătăţit rapid calitatea apei şi a determinat înmulţirea populaţiilor de peşti şi alte specii sălbatice din zonă, în beneficiul pescarilor locali şi al operatorilor de turism, deoarece situl a devenit un magnet pentru vizitatori. Numărul de pensiuni turistice s-a dublat după renaturare – investitorii în unităţi de cazare considerând pe de o parte zona reconstruită ca fiind o potenţială atracţie turistică şi pe de altă parte profitând de disponibilitatea fondurilor europene. Nu este surprinzător faptul că suprafaţa adiţională care a fost inundată anul trecut în urma cedării digului a fost bine primită de o majoritate covârşitoare a locuitorilor din Mahmudia. Cu toate acestea, deţinătorii de contracte de concesiune agricolă au obţinut în primă instanţă o hotărâre judecătorească pentru repararea digului – ceea ce ar însemna întoarcerea terenului la exploatare agricolă – chiar dacă aceştia plătesc taxe relativ modeste şi majoritatea profiturilor nu se întorc în comunitate sau în Deltă”, notează WWF-România.

La rândul său, Musonda Mumba, secretarul general al Convenţiei privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională, subliniază că, în 2024, „nu ne putem permite să pierdem mai multe zone umede”.

„Având în vedere Strategia UE privind biodiversitatea, care solicită intensificarea protecţiei şi refacerii naturii, precum şi Iniţiativa regională Ramsar privind insulele sălbatice de pe Dunăre, există o oportunitate pentru conservarea zonelor umede. Zonele umede refăcute oferă servicii ecosistemice imense care contribuie la o economie bazată pe natură, cum ar fi turismul durabil. Acest lucru se aliniază cu tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede privind bunăstarea umană. Reconstrucţia ecologică are potenţialul de a stimula strategiile de conservare şi de dezvoltare regională în zonele inundabile şi în zonele umede. Prin urmare, trebuie să încurajăm colaborarea transfrontalieră pentru a proteja aceste zone umede vitale”, a afirmat Mumba.

Denumită adesea „perla turismului românesc” datorită statutului său de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, Delta a pierdut de-a lungul anilor suprafeţe semnificative, prin îndiguiri, desecări şi transformarea zonelor umede în terenuri agricole în timpul perioadei comuniste, ceea ce a afectat mijloacele de trai locale, în special pescuitul, şi a dus la pierderi dramatice de natură, conform datelor organizaţiei de mediu.

Delta Dunării, a doua cea mai mare deltă fluvială din Europa, este unul dintre cele mai valoroase habitate de pe continent pentru fauna din zonele umede. În prezent, terenurile agricole reprezintă aproape 13% din suprafaţa Deltei, mare parte dintre acestea fiind concesionate pentru o perioadă de până la 30 de ani unor mari companii agricole comerciale.

Convenţia privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională reprezintă o structură interguvernamentală mondială care oferă cadrul pentru acţiuni naţionale şi cooperare internaţională pentru conservare şi o utilizare durabilă a zonelor umede şi ale resurselor pe care le furnizează acestea.

WWF (The World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai importante organizaţii de conservare a naturii din lume, cu o istorie de peste 60 de ani şi prezentă în peste o sută de ţări, pe şase continente.

WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) face parte din reţeaua WWF şi din reţeaua regională WWF-CEE, iar de două decenii lucrează pentru a opri degradarea naturii şi pentru a proteja biodiversitatea, regiunile prioritare de conservare ale organizaţiei fiind localizate în: Maramureş, Transilvania, Carpaţii de Sud-Vest, Munţii Apuseni, lunca şi Delta Dunării.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Ioana Radu 8540 Articole
Author

8 Comentarii

  1. mii de ani Dunarea se revarsa in balti. Puietul acolo crestea. Tot din baltile Dunarii se vindea peste in toata tara.
    Acum, aceste terenuri au fost asecate insa nu sunt propice agriculturii, sunt saraturate.
    Daca am avea guverne capabile, am reface baltile. Asa ar reveni si ploile, am avea si balti si vanat.
    Terenurile foste balti sunt golosite pentru fonduri UE, intrebati numsi ce productii rezulta…

  2. Dupa parerea marelui specialist F Kalacu Motz ot CZernopartZ savant in apa incompresibila, Delta nu mai exista deja de doi ani din cauza canalului Bistroie care a secat-o pe principiul vaselor comunicante.

  3. a inceput sa sece pentru ca nu decolmatam canalele si nu le adancim pe partea noastra.
    Sa ai 80% din placinta si sa te fure aia cu 20%, asta inseamna prostie sau tradare. Sau ambele.

  4. Nici o masa fara peste, nici o zi fara schimbari climatice. Abia asta inseamna sa fii smecher. Ce mai arde camasa pe toarasii de la WWF.
    @Delta
    Parca la fizica scria ca daca adancesti si decolmatezi un canal, la debit constant scade si nivelul apei din canal si se dreneaza mai repede acviferul din zona adiacenta, deci scade panza freatica. Adica scade umiditatea din sol. Sau ma insel io?

  5. Cu Delta lasata cum a fost ea lasata de D-zeu si cu salba de balti initiale de-a lungul Dunarii, secate inca de pe timpul comunistilor (Nedeia, Potelu, Suhaia, Greaca, Calarasi si Brates), Romania ar fi avut peste cat sa sature toata Europa. Mai mult ar fi valorat pestele decat porumbul plantat pe locurile secate.
    Pariez ca multi nici nu stiu despre fostele balti ale Dunarii. Aceste balti aveau si o functie de rezervoare-tampon cand nivelul Dunarii crestea, impiedicand inundatiile deoarece surplusul de apa avea unde sa se reverse……[Rumburak]

  6. CONDUCATORII TARII NU IUBESC NICI ROMANIA, NICI NU ISI CUNOSC PATRIA SI POPORUL SI FAC ABSOLUT TOT CE POT PENTRU A JEFUI SI ASUPRI POPORUL. PUI DE CATEA, ERAU NUMITI ODINIOARA! ASTAZI AVEM O GRAMADA DIN SOIUL ASTA! PUI DE CATEA…

  7. Las-o balta. Asanarea a salvat multi oameni de pericolul malariei. Ti-e simplu sa vorbesti teoretic, dar am intalnit oameni care au avut malarie chiar si de trei ori si care nu s-au mai imbolnavit nici ei nici rudele lor dupa ASANAREA (nu „asecate” cum te-ai exprimat), Baltii Brailei/Insula Mare a Brailei. Solurile saraturate nu s-au saraturat datorita asanarii erau, pt ca tot Baraganul este „bara=balta care gan=merge” adica Marea Sarmatica disparuta dupa milioane de ani si ”incarcata” cu aluviunile raurilor si a Dunarii care si-a gasit noul fagas spre Marea Neagra. Da in Dunare traia cega/sturiuon, caprul pescuit in balta avea gust fata de pestele de crescatorie. Oricum lipsa unei politici pedologice duce la distrugerea iremediabila a solului. In jud. Ialomita acum douazeci de ani erau distruse peste TREI SUTE DE HECTARE prin efectul grovurilor, acum or fi mult mai mult. Noi nu avem in fruntea tarii cetateni ci doar niste oameni care-si traiesc traiul, egoisti, ignoranti si needucati. Altfel i-ar interesa GLIA STRABUNA si ar pretui darul facut de Dumnezeu de a se fi nascut aici si nu intr-o zona arida, unde fiecare bob este o realizare.

  8. Votați PSD-Ciolacu, cu Stănescu și altii in frunte, marele moșier Stănescu e printre cei mai cei cu terenuri uriașe în România! Nu e bășcălie, e întins în toată țara cu aceste moșii uriașe. Dintr-un curge mucii prelingandu-se pe gat, a ajuns marele moșier in Romania anilor in care trăim. Reati și dracu de escroci și hoți care ați profitat de legi cu dedicație. Hai sa va spun încă una și mai urâtă in legătură cu firmele care fac revizia la centralele proprietate! Daca vrei sa repari sau inlocuiesti o piesa în perioada de garanție între reviziile la 2 ani, deși perioada de garanție e de 2 ani de la o revizie la alta, ești obligat, ori să plătești abonament lunar 35 lei timp de 2 ani, ori cauți inginer sa repari cu plata din contul tău! Așadar, revizia la fiecare 2 ani costa aproape 200 lei la care se adaugă 35 lei plus piesele înlocuite daca e defecțiune, astea costând cel puțin 150-200 lei! Halal liberalism la preturi și mai halal la indexarea cu 13% respectiv 5% a coșului lunar. Votați liberalii să crească preturile, sa poată trăi cetățenii mai bine😉!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.