Sectorul bancar a reacționat după ce ANPC a amendat 11 bănci (ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, Unicredit Bank, BRD Groupe Societe General) pe motiv de practici comerciale înșelătoare săvârșite de acestea cu privire la modul de calcul al ratelor. „Ne-a luat prin surprindere ce a făcut ANPC. Această metodă de rambursare există așa de mult timp, nu poți descoperi brusc că e ilegal sau incorect sau imoral modul în care ratele la credite s-au calculat dintotdeauna și oriunde”, a declarat, pentru Profit.ro, Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor. Cel mai probabil băncile vor contesta decizia, iar oficialul ARB spune că ar trebui decontat și prejudiciul grav și costisitor de imagine pe care această eroare a ANPC o produce sistemului bancar.
„Metodele de plată prin rată egală la credit sau prin rată descrescătoare sunt prinse și în legi, nu putem descoperi deodată, la ANPC, că este ilegal ce e în lege. Din păcate, decizia produce un deficit de imagine grav asupra băncilor, care e foarte costisitor. Ar fi bine ca greșeli atât de grave să fie decontate.
Nu pot să spun ce va face fiecare bancă în parte, dar, fiind atât de evidentă eroarea, sunt convins că vor fi bănci care vor contesta”, a afirmat Dănescu. Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor precizează că dacă elimini metodele clasice de rambursare a creditului, elimini, de fapt, creditul.
ANPC a identificat fapte contravenționale, respectiv practici comerciale înșelătoare săvârșite de aceștia cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principalde rambursat și 75 % dobândă. Prin aceasta modalitate de calcul, consumatorii păteau, de fapt, preponderent dobândă.
Reacția economistului Păun
Și profesorul de economie Cristian Păun a reacționat la amenda dată de ANPC. Într-o postare de pe Facebook, ce are titlul ”Fabulos”, acesta explică de ce nu e oportună sancțiunea:
”Ieri, ANPC, plină de zel, a amendat 11 bănci pentru motivul că încasează dobândă mai multă la început de credit și principal mai mult la final de credit. Cică, ar fi o practică comercială înșelătoare, o prostie cât casa. Spun ei (și câțiva avocați afoni pe parte economică) că ar trebui ca și principalul și dobânda să curgă în mod egal și că băncile ar trebui urgent să se conformeze și BNR să modifice regulamentele în acest sens. Că e o ticăloșie fără margini la mijloc. O aberație mai mare nici că se putea. Este IMPOSIBIL matematic să generezi un scadențar în care cele două să curgă în mod egal.
De fapt, din lipsă de educație economică elementară au amendat cartea de finanțe. De ce? Pentru că în practică, și în teorie (nu poate fi altfel) nu există decât 3 modalități de a rambursa o finanțare: A. plăți egale de principal; B. anuități constante și C. tranșă finală (mai puțin utilizată la credite, este specifică obligațiunilor listate pe bursă). Primele două variante sunt cele folosite de bănci în creditele bancare. La situație se poate adăuga o perioadă de grație, dar e o discuție separată. Nu există alte forme de rambursare a unui credit. Dacă ar exista, ar fi deja în piață și în cărțile de economie.
Să le luăm pe rând și să prezentăm scadențarele lor (în imagini atașate):
A. Plăți egale de principal: debitorul poate decide să ramburseze creditul în sume egale de principal obținute prin împărțirea creditului la perioada de creditare, în funcție de frecvența ratelor. Dobânda se plătește mereu la capitalul rămas de rambursat. În acest caz (Poza 1), anuitatea scade constant pentru că scade dobânda aplicată la un capital rămas de rambursat tot mai mic. Principalul este mereu constant. Se pleacă de la o sumă mai mare plătită băncii inițial către o sumă tot mai mică. La jumătatea perioadei (30 de luni) se plătește 50% din credit și circa 75% din dobânda totală plătită pentru întreaga perioadă de 60 de luni.
B. Anuități constante: pentru calculul lor se folosește o formulă consacrată în finanțe care are în spate o demonstrație aferentă.
Anuitatea constantă = Credit inițial x [Dobânda/(1-(1+Dobanda]^(-perioada))] (Aici cred că l-am pierdut pe avocatul Cuculis)
În cazul nostru: Credit inițial = 60.000 EUR, dobânda 1% pe lună, perioada de 60 de luni (5 ani). Înlocuind în formulă obținem imediat și foarte simplu că anuitatea pe care o veți plăti lunar băncii (care are și principal și dobânda și este constantă) are o valoare fixă de 1335 EUR (mai mică, de exemplu, față de anuitatea din prima lună cu vreo 300 de EUR). Această rată se încadrează mai bine în venitul multor români și pot lua mai mult credit. De aia convine multor români, fiind varianta preferată variantei A de rambursare (poate fi aleasă și prima).
Nimic subversiv, ascuns sau intenționat fraudulos. Pur și simplu se folosește această formulă pentru a putea genera scadențarul în care ANUITĂȚILE sunt constante și nu PRINCIPALUL, ca în primul caz. Adică, în loc să ai anuități care pleacă de la valori mari și apoi scad în timp pentru că scade dobânda, ai anuități constante pe întreaga perioadă de timp. În acest caz (Poza 2), se pleacă de la principal mai mic cu vreo 300 de EUR și el crește constant (plătești mai puțin din credit la început). Dobânda însă pleacă tot de la aceeași valoare dar scade mai puțin ca în cazul A. Însă scade constant pentru că se diminuează capitalul pe care l-ai împrumutat. La jumătatea perioadei se plătește circa 42% din credit și 72% din dobândă. Pe partea de dobândă, diferențele nu sunt semnificative. Pe partea de principal, există diferențe dar ele sunt în favoarea debitorului care rambursează mai mult către final când se presupune că are venituri mai mari.
Comparând cele două situații, singurele posibile în practica bancară de secole, nu vedem nicio problemă pe partea de dobândă ci doar pe partea de principal (Poza 3). Dobânda se recuperează aproape la fel în ambele situații iar plata decelerată a principalului e în favoarea debitorului și în defavoarea băncii, mai ales la inflație mare și dobânzi real negative (cum avem de ceva vreme).
Ceea ce face astăzi ANPC este un exercițiu de imagine care se va lăsa cu procese din partea băncilor agresate de acest abuz aberant. Pare că ANPC face jocul unor avocați care vor să deschidă procese cu băncile pe care nu au cum să le câștige. În plus, soluția propusă de ANPC (să plătești 50% din dobândă la jumătatea perioadei sau dobândă egală cu principalul) este stupidă, ilogică și IMPOSIBILĂ. Băncile câștigă sigur orice proces intentat de vreun debitor care vrea să se ia la trântă cu cartea de economie (finanțe). Nu vă lăsați atrași în astfel de lupte, nu mai credeți în iluzii promovate de neștiutori de carte.
PS: Mă ofer să ofer servicii de consultanță băncilor în procesele lor cu ANPC și cu clienții lipsiți de educație financiară elementară care vor să conteste în instanță teoria economică dar care nu au nicio problemă să ducă o viață pe credit, credit pe care nu îl înțeleg absolut deloc.
Am un credit pe 30 de ani, am platit aproximativ 15 ani si vreau sa fac o refinantare, ca am gasit o oferta financiara mai buna. La constituirea dosarului de refinantare am observat ca, din cei 15 ani de plata fara intarziere, am platit doar dobanda, mai nimic din principal. Deci daca sunt de acord cu refinantarea, practic o iau de la inceput.
Auzi,nea avocatul din oficiu al mafiei securistului Manole,eu ii plătesc javre de 3 ori un împrumut pentru ceva ce nu dețin din cauza lui. În 2009 a oprit creditarea și după 3 luni a uitat sa anunțe repornirea astfel încât,eu ca parte a unui contract imobiliar neonorate pana la capăt din cauza lui Manole am pierdut și bunul și avansul la care plătesc rata substanțială,în euro care azi tot creste după cum vrea Manole,astfel ca după atâția ani bunul inexistent al contractului are valoare tot mai mare bașca un imobil garanție. Precinstitule,apărător al bancilor! Înțeles girez cu un imobil propriu returnez un împrumut cu o suma de 3 ori mai mare pentru ceva ce nu exista din cauza lui Manole și apoi al celuilalt hot acoperit de clauze contractuale-dezvoltatorul imobiliar.In proces cu banca,a refuzat scăderea dobânzii.
…hopaaaa!…aparent, avem un trol istet!… pt specia aparte:”prietene”, ar tre sa ai ceva cultura financiara dar nu ai…sa rezum, ia un scadentar al unui imprumutat din austria al unei banci care opereaza si la noi si compara-l cu un scadentar al unui imprumutat di cocioc al aceleiasi banci, dupa care vbim…pana atunci n-o mai regula pe mama ta, sunt destule femei pe pamant…in alta ordine de idei, lucrand cu materialul clientului si pornind de la scadentarul cociocarului, daca le ai cu cifrele, joaca-te cu ele intr-un xl-asta pornind de la prezumtia ca stii a scrie si a folosi un terminal-incepand cu sfarsitul…daca ai ceva sinapse sub calota vei fi uimit cat de simpla este solutia reciproc avantajoasa!…excluzand, bineinteles, lacomia bancilor!…in rest, pt linistea ta, am transmis formulele corecte institutiilor abilitate-un prim semn ca le-au luat in serios este implicarea asf-ului in poveste, la sesizarea facuta de anpc…va fi un cutremur in lumea bancara romaneasca…sfat pt tine de la un jurist desavarsit:oricat ai citi contractele, nu le pricepi!…si chiar daca, nu ai strans la saltea, de ce apelezi la banci?…”amice”, vba lui caragiale…esti un…
@ vanatorul de troli – “amice”, esti cu acte in regula? Meseria asta a ta pare una de partid. Primesti sporuri pentru conditii extreme de munca?
Daca esti tu atat de bun, ia explica-mi. Sau te doare manuta de la cat o freci pe sub masa citind replicile de smecher cu dunga rosie pe care le dai pe aici?
Prezinta un model financiar echitabil pentru romani si cum ar trebui bancile sa calculeze. Apoi convinge ANPC, BNR si toate institutiile bancare.
Ca asa, fiecare e tare in gura si are solutia la probleme. Stii tu, mereu e bujia de vina.
@ Si sacrificați și cu banii luați! – Nu, sacrificatule. Dar comparativ cu victimizatii si ametitii din societate, citesc contractele si stiu in ce ma bag atunci cand iau un credit. Iar la nevoie caut sa mut creditul in alta parte, unde pot pastra rata lunara la fel sau mai mica, daca nu atunci strang din curea. Nu ma apuc ca un terminat sa fac spume pe retele sociale ca x si y si BNR/Isarescu.
Sau sa pun botul la toate miscarile politice facute de niste smecherasi din ANPC.
Aprilie 2023 rata 2034 lei din care ramburs credit 225 lei…ianuarie 2022 rata 1256 lei rambursare credit 513 lei…anul 5 de credit din 28….din iulie 2022 până în mai 2023 rată ~2200 ramb credit ~200-250 lei…2019 2022 rta ~1500 ramb.credit 350_500 lei…..cu cât robor ii mai mare cu atât ramb.credit mai mica….vai de noi o să plătim de 5 ori casa visurilor