Cu cât s-au scumpit produsele

Un litru de ulei de floarea-soarelui se poate cumpăra astăzi din marile magazine cu aproape 3,8 lei, față de 3,6 lei, cât costa în urmă cu o lună. Un kilogram de zahăr e mai scump cu aproape 50 de bani față de luna septembrie, ajungând la 3,29 lei. Untul de masă s-a scumpit cu aproape 10 bani într-o lună, până la 4,6 lei. Carnea de porc se cumpără azi cu 17 lei/kilogram, cu 2 lei peste luna septembrie, iar sticla de 2 litri de lapte a trecut de 8 lei. Prețurile sunt valabile în magazinele Kaufland din Sectorul 2, acolo unde se practică niveluri mai scăzute. Toate sunt efectul scumpirilor energiei și ale carburanților, în special de la 1 octombrie.

Creșterile din această lună vin după un septembrie în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,54%, în medie, față de luna august. De altfel, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna septembrie la 1,77%, cel mai înalt nivel din noiembrie 2013, când a fost 1,83%, în condiţiile în care carburanţii s-au scumpit cu 2,19% (aceștia au o pondere de 8,2% în coşul de consum al populaţiei). Au fost scumpiri semnificative în septembrie faţă de august la conservele de legume (5,1%), ouă (4,1%), unt (2,06%) şi fasole (1,1%). În şedinţa din 30 august, Guvernul a aprobat ordonanţa de modificare a Codului fiscal şi majorarea accizelor pentru benzină şi motorină, gradual, în două etape: cu 0,16 lei/litru, începând cu 15 septembrie 2017, şi cu încă 0,16 lei/litru, începând cu 1 octombrie 2017. Rugat să comenteze aceste salturi de preț, ministrul guraliv al Agriculturii, Petre Daea, a evitat să răspundă. „Aş vrea să ne stăpânim, aşa, şi să nu introducem momentele acestea de derută, pregătind o scumpire. De regulă, când discuţi despre ceva, apare. Hai să nu discutăm!“ Majorări de preţuri s-au înregistrat şi la confecţii (plus 0,61%) sau la încălţăminte (plus 0,62%). Din prima zi a lunii, preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici a crescut cu 0,03 lei/kWh. Asta înseamnă că un român va plăti cu aproape 3,5 lei mai mult pentru 100 de kWh consumaţi. Vine iarna și românii care se încălzesc cu sobe vor trebui să plătească cu 66% mai mult pe lemnul de foc. Un metru ster costa acum un an 120 lei, iar acum se vinde cu 200 lei, conform lui Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România. Jumătate din gospodăriile din România, adică 3,5 milioane, se încălzesc cu lemn de foc, conform ASFOR. Taxiurile în București s-au scumpit de la 1,39 lei pe kilometru la 1,70 lei pe kilometru, iar preţul unei variante simple la jocurile loto „Joker“, respectiv „5 din 40“, a fost mai mare cu 40 de bani.

Inflația mușcă din nou

În ultimele 12 luni, alimentele s-au scumpit în medie cu 2,74%. Aceste cifre contribuie la o rată anuală a inflației în creștere cu 1,8%, în condițiile în care anul trecut s-a raportat o inflație negativă, – 1,5%. Creșterea prețurilor anihilează astfel în parte măririle de salarii și pensii pe care PSD le tot anunță și pe care le-a aplicat la câteva categorii de angajați. Până în prezent, în guvernarea PSD – ALDE avem o scumpire a alimentelor ce se apropie de 3%, o inflație-record pentru ultimii patru ani, 1,8%, scumpirea creditelor imobiliare și a celorlalte credite cu dobândă variabilă pentru împrumuturile în lei, pe motiv de creștere a indicelui ROBOR, creșterea prețului la benzină și motorină prin adăugarea unei supraaccize de 32 de bani, care produce un efect în lanț de scumpire a tuturor bunurilor, scumpirea de la 1 octombrie a țigaretelor cu 3%, reducerea investițiilor de la buget cu 30%, care înseamnă mai puține locuri de muncă, deficit comercial în creștere cu 1,73 miliarde euro, lucru care a determinat, printre alte cauze, scumpirea alimentelor (cumpărăm mai multă marfă din străinătate), creșterea datoriei publice a României din cauza dublării deficitului bugetar, datorii pe care românii vor trebui să le plătească în anii următori. Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, susține că în viitorul apropiat creșterea inflației este inevitabilă și că aceasta se va duce la 2%. „Atunci când cresc prețurile de la o zi la alta, când se introduc impozite și taxe despre care nici nu știai că există, înseamnă că se apropie o criză financiară. Iar specialiștii, incluzându-i aici și pe guvernanți, știu că, după crizele financiare, vin crizele economice“, declară Ovidiu Copacinschi, președintele filialei Vaslui a Asociației Patronale a IMM-urilor. „Ceea ce se întâmplă este o reţetă sigură către criză. Din punctul meu de vedere, asistăm deja la ea. Criza bugetară este prima etapă şi vor urma celelalte evoluţii“, explică analistul economic Radu Soviani la Kanal D.

Într-un sondaj făcut de Institutul Național de Statistică, directorii firmelor din România se așteaptă la o creștere a activității în industrie, comerțul cu amănuntul și servicii în perioada septembrie-noiembrie și la o creștere a prețurilor în aproape toate domeniile. Datele arată unele modificări față de raportul anterior privind tendințele economice, publicat la finele lunii august, când managerii estimau o creștere mai mare a afacerilor.

România se numără printre statele UE în care a crescut rata anuală a inflaţiei, în septembrie.

Preţurile de consum din România au urcat de la 0,6% în august la 1,3% în septembrie, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menţinut la 1,5% în septembrie, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut uşor până la 1,8%, de la 1,7% în august. Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în Lituania (4,6%), Estonia (3,9%) şi Letonia (3%), iar cele mai scăzute în Cipru (0,1%), Irlanda (0,2%) şi Finlanda (0,8%). Comparativ cu august 2016, inflaţia anuală a scăzut în nouă state membre UE, a rămas stabilă în şapte şi a crescut în 11 ţări (inclusiv România).

Lipsește „Dedeman“-ul pentru producătorii autohtoni

Producătorii români de alimente sunt nevoiți să vândă mai scump decât marfa de afară, uneori îndoielnică, pe motiv că statul român nu îi sprijină îndeajuns. „Noi, producătorii agroalimentari, nu avem o reţea proprie de desfacere. Ar fi binevenită. Ar fi nevoie de un Dedeman al producătorilor agroalimentari. Unele dintre produse ajung pe rafturile magazinelor la preţuri mult mai mari decât cele de producţie, chiar duble. Şi nu este vorba tot timpul de intermediari, întrucât nu sunt mereu intermediari. Magazinele stabilesc preţul de vânzare la raft“, a declarat Ahmed Mrad, proprietarul fabricii de conserve MGC Topoloveni, pentru News.ro.

Aflat zilele trecute într-un târg de produse tradiționale, ministrul Daea s-a arătat nemulțumit de prețul ridicat al produselor tradiționale. „Nu am o părere bună. Să cântărim, pe de o parte, şi efortul pe care îl fac oamenii ca să producă aceste produse, dar şi buzunarul celui care cumpără. Am avut o doamnă cu mine. Haideţi, doamnă, cu mine, ca să le spunem verde în faţă şi la producători: mai lăsaţi şi voi preţurile mai jos pentru că rămâneţi cu produsele în galantare“, a spus Daea. Doamna în cauză i-a spus oficialului că un kilogram de găluşte cu prune este vândut cu 64 lei. Asta, în condiţiile în care un kilogram de prune, materia primă, costă de 13 ori mai puţin.

Paradoxul cărnii de porc

În ultimele două luni, prețul cărnii de porc a scăzut cu mai bine de 10 procente la poarta fermei, însă în magazine acesta e mai mare. Scăderea aceasta vine după un sezon de grătare, când prețurile au fost mai mari. Magazinele însă nu au recurs la ieftiniri, ba din contră. Procesatorii susţin că nu au cum să vândă la un preţ mai mic produsele, pentru că în sezonul cald fermierii au scumpit mult carnea. Acum profită de această ieftinire, ca să recupereze din pagubă. „Pierderea a fost procesată de procesatori, care au mărit preţurile mult mai puţin, undeva între 10 şi 12 %, funcţionând la limita de subzistenţă. În momentul în care carnea are o presiune şi începe să scadă, noi încercăm să recuperăm pierderile şi să nu majorăm din nou preţurile. În total, preţurile au crescut cu peste 60% în urmă cu două luni, comparativ cu în urmă cu un an. Scăderea este din suprapreţ“, susține Sorin Minea, Romalimenta, citat de Digi 24.

Dublare de preț la lapte într-un singur an

Prețul laptelui din România s-a dublat în ultimul an, conform omului de afaceri Cristian Erbașu, proprietar al unei ferme de vaci în județul Dâmbovița.

„Laptele s-a scumpit foarte mult. Într-un an aproape s-a dublat preţul. Înainte era foarte ieftin laptele de import, dar acum există o cerere foarte mare din Asia, deoarece nu se mai importă lapte din Noua Zeelandă. Astfel, piaţa se confruntă cu o criză de lapte. În trecut, se colecta lapte de la ţărani, însă aceştia au renunţat să mai ţină vaci“, a declarat Erbaşu pentru Capital. Acesta susține că fermierii mici sunt descurajați de investițiile pe care trebuie să le facă pentru asigurarea condițiilor de igienă. Ca să acopere toate cheltuielile, aceștia trebuie să vândă litrul de lapte cu minimum 1,5 lei, față de 60 de bani. „Acum, preţul cel mai mic este de 1,6-1,7 lei pe litru, dar dacă ai nevoie urgent, aşa-numitul lapte spot, sub 2,5 lei nu găseşti. Anul trecut, preţul era 1-1,2 lei, iar spotul 1,5-1,6 lei. Impactul creşterii preţului este mare, pentru că într-o fabrică de brânzeturi materia primă reprezintă 65% din costuri. Iar preţul brânzeturilor pe piaţă nu a putut creşte cu acelaşi procentaj“, a mai spus Erbaşu.

Prețuri mai mari și în Europa

Consumatorii din mai multe state din Europa se confruntă de asemenea cu creșteri serioase de prețuri la alimente, precum cei din Spania, Franța, Grecia, Portugalia. În Spania, preţurile alimentelor au crescut în septembrie cu o rată anuală de 1,2%, după o stagnare în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,3%, conform INE Spain.

În Franța, prețul alimentelor şi-a accelerat creşterea anuală până la 1,2%, de la 0,6% în august, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,1%, potrivit INSEE. Alimentele din Grecia s-au scumpit cu 0,3%, iar cele din Portugalia cu 1,1%.

Un leu mai mult pe un litru de benzină

La finele lunii august, Guvernul a mărit acciza la carburanți. Din momentul anunţării până în prezent, preţurile la pompă, în termeni nominali, au crescut cu până la un leu, depăşind pragul de 5 lei/litru, atât la motorină, cât şi în cazul benzinei. Pentru benzina fără plumb, acciza a crescut, în total, în cele două etape (15 septembrie şi 1 octombrie), de la 2.151,13 lei/tonă, respectiv 1.656,36 lei/1.000 litri, la 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,4 lei/1,000 litri. La motorină, acciza a crescut de la 1.796,53 lei/tonă, respectiv 1.518,04 lei/1.000 litri, la 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 litri.

Cât dăm azi pe alimente

Parizer porc 1000 g            5,19 lei

Lapte 3,5%, 1,8 l, OKE       7,99 lei

Pulpă porc, 1 kg       16,99 lei

Salam bănățean, 350 gr      9,05 lei

Piept pui dezosat, 1 kg       19,99 lei

Pastă tomate 24%, 710 gr            3,89 lei

Cașcaval classic, 450 gr     8,52 lei

Orez rotund, 1 kg     3,79 lei

Ulei floarea-soarelui, 1 l       3,69 lei

Pate porc, 100 gr     0,65 lei

Apă minerală necarb., 2 l   1,92 lei

Șuncă Praga            28,5 lei

Ouă cofr. 1*30, cal. M        14,29 lei

Iaurt de băut 2%, 375 gr     1,45 lei

Fasole boabe, 900 gr          4,58 lei

Telemea vacă, 400 gr         6,38 lei

Lapte 1,5%, 1 l, Discount    2,41 lei

Zahăr, 1 kg    2,73 lei

Smântână 12%, 900 gr       5,05 lei

Franzelă         0,69 lei

Unt 65%         4,51 lei

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4563 Articole
Author

7 Comentarii

  1. De unde luati preturile astea asa de mici ???? Haideti in Sibiu sa vedeti preturi !!!! La piata nu va duceti ? Sa vedeti si acolo preturile …

    • tu ce vrei? asta e efectul maririi salariilor din pix. tu de ce crezi ca sunt oameni care se opun cresterii salariilor din pix? pentru ca ei cunosc efectele inverse ale masurii. ceilalti, se bucura ca catelu’ lu’ parinte, apoi se mira ca la poarta noua.

  2. Foarte bine! Preturi mai mari inseamna si TVA mai mare, adica bani ptr salariile bugetarilor!

  3. Dom-le, de unde ati scos preturile astea, de la Kaufland Colentina (ca asa scrieti la inceputul articolului)? Fiti serios, asemenea preturi nu exista niciunde in Bucuresti! La supermarketurile din setorul 3 si 4 untul costa 7 lei (de la 5,9), ouale o,60 lei (de la 0,45 in urma cu o saptamana) , branza de vaca 7,4 lei, fasolea boabe 8 lei, laptele 3,5 lei cel mai ieftin, zahar 3,5, pate ficat porc 3 lei, franzela 0,79 etc etc…. Cat despre cei care se bucura de cresterea preturilor, ca vad ca exista si asemenea fapturi, sa fiti convinsi cu totii ca e vorba de postaci! Problema e cu cati bani din bugetul statului sunt ei platiti?!

    • Corect! Si eu sunt surprinsa sa vad Untul cu 4,51 lei!
      Asta era pretul de acum 3 ani!!!
      Azi, Pretul unui pachet de Unt Covalact cu 65% grasime este in jur de 7,5 Lei!
      Rar, la promotie scade la 6,5 lei!
      E biuneeee, e foarte bineee, o sa vedeti „bunavointa” dlui Drganea, pe care l-ati votat, direct in buzunarele goale!

  4. Cred ca articolul este un copy-paste din urma cu cativa ani. Este o mare dezinformare.
    Uleiul este aproape de 6 lei litrul, untul de 65% este peste 7 lei pachetul, etc.
    Verificati atent ce informatii dati!
    Aseara am colindat supermarket-urile din Brasov. Preturile sunt cu totul altele si cu mult mai mari decat cele prezentate. Poate, preturile pe care ni le-ati expus, sunt cele pentru „alesii” neamului. Ca sunt tare saraci!!!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.